Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj ferm către toate ministerele și instituțiile subordonate Guvernului, anunțând că a trimis Corpul de Control al Prim-ministrului în verificări simultane la cele 16 ministere, pentru a evalua implementarea măsurilor de reorganizare și debirocratizare asumate de Executiv.
„Cine nu a înțeles că reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză”, a declarat Ciolacu.
Premierul a subliniat că măsurile de reformă administrativă și reducere a birocrației nu sunt doar obiective declarative, ci angajamente clare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. În acest context, el a avertizat că nerespectarea acestor măsuri va atrage consecințe.
Mesajul premierului vine în contextul unor presiuni tot mai mari pentru eficientizarea aparatului administrativ și reducerea deficitului bugetar, într-un climat economic în care sustenabilitatea finanțelor publice este o prioritate. Verificările anunțate de șeful Guvernului vizează modul concret în care instituțiile publice aplică măsurile de restructurare, reducere a posturilor redundante și digitalizare a serviciilor.
Marcel Ciolacu este completat de preşedintele interimar. Economia României a intrat în stagnare şi are nevoie de măsuri rapide pentru evitarea recesiunii, spune preşedintele interimar Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Antena 3.
Datele prezentate oficial până în acest moment nu ar arăta că economia ar fi în stagnare, dar preşedintele nu a spus pe ce date se bazează.
Potrivit lui Bolojan, România se află la răscruce: poate fie să taie din cheltuieli, fie să mărească taxele, sau ambele. El a clarificat că reducerea cheltuielilor nu înseamnă concedieri fără noimă, ci gestionarea mai eficientă a banilor publici.
Preşedintele interimar consideră că prioritatea este optimizarea cheltuielilor şi combaterea evaziunii fiscale, nu creşterea poverii fiscale. El a afirmat că majorarea taxelor ar trebui să fie ultima soluţie, aplicată doar în situaţii extreme.
Despre aparatul bugetar, Bolojan a evitat să indice un număr ideal de angajaţi, dar a subliniat necesitatea unor analize riguroase în fiecare instituţie.
„Fără restructurări serioase, vom ajunge inevitabil la taxe mai mari,” a avertizat el, comparând situaţia economică cu un pacient care amână tratamentul până când ajunge la urgenţe, când costurile şi riscurile se amplifică dramatic.
Întrebat unde se cheltuile cel mai mult, Bolojan a afirmat că, în opinia sa, trebuie intervenit în multe companii de stat.
Bugetul alocat apărării ar putea creşte etapizat până la 3,5% din PIB, în contextul poziţionării României pe flancul estic al NATO, spune preşedintele interimar Ilie Bolojan, într-un interviu acordat Antena 3.
- Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, mesaj pentru Nicușor Dan: “Prietenia româno-polonă va continua”
- Cum poți să afli online ce vechime ai în câmpul muncii și cât ai contribuit la fondul de pensii
- Soțul Teodorei Marcu, tânăra ucisă în Cosmopolis, își strigă durerea: „Tot ce vreau e să-mi cresc fetița în liniște”
„Se va clarifica acest aspect prin discuţiile tehnice care vor avea loc. Nu cred că vom avea o creştere de pe o zi pe alta. Dacă azi avem 2,2%, am putea ajunge la 2,7, la 3, la 3,5. O creştere etapizată”, a declarat Bolojan.
Preşedintele interimar a subliniat importanţa unei abordări integrate în cadrul NATO şi la nivel european pentru achiziţiile militare, dar şi necesitatea implicării industriei româneşti de apărare.
„Ce este important pentru noi este să lucrăm pentru ca această suplimentare a bugetului să se regăsească şi în economia românească. Nu trebuie daţi banii exclusiv pentru a achiziţiona armament din alte ţări, dar va trebui să integrăm şi industria noastră”, a precizat Bolojan.
El a anunţat întâlniri viitoare cu reprezentanţii industriei naţionale de apărare pentru evaluarea capacităţii acesteia de a participa la proiectele NATO şi a menţionat că aspectele financiare vor fi stabilite până în vara acestui an.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat luni seara, într-un interviu acordat Antena 3, că cele mai bune decizii luate în România în ultimii 35 de ani au fost cele legate de orientarea pro-europeană a ţării şi aderarea la NATO şi Uniunea Europeană.
„Au fost decizii bune, decizia partidelor de a susţine o direcţie pro-europeană, de intrare în NATO, în UE. Sunt un pachet de decizii care ne-au pus în direcţia bună. Ţara noastră este sigură pentru că am intrat în NATO. Accesul la UE ne-a deschis pieţele, investiţiile europenilor în România, dar şi fondurile europene care au contribuit la schimbările în bine”, a afirmat Bolojan.
Preşedintele interimar a subliniat, de asemenea, importanţa colaborării instituţionale pentru viitorul României, menţionând că, deşi funcţia prezidenţială deţine o putere considerabilă, progresul ţării depinde de o bună cooperare între preşedinţie şi guvern.
„Deşi preşedintele României are o putere mare, este o voce importantă, dar e important ca ţara noastră, pentru a avea un nou început, să fie beneficiară a unei colaborări între preşedinte şi guvern. Altfel se neutralizează reciproc”, a explicat Bolojan.
În contextul actual, Ilie Bolojan a adăugat că deciziile zilnice, fie ele mari sau mici, pot avea un impact semnificativ asupra direcţiei în care se îndreaptă România.
