Boboteaza marchează momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. La 6 ianuarie credincioșii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, sărbatoare numită și Epifania sau Dumnezeiasca Arătare.
Praznicul reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinței – a lui Ioan -, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va rascumpara prin scump sangele Sau, pe Golgota.
Botezul Domnului Iisus Hristos a fost lucrarea Sfintei Treimi: Tatăl a mărturisit despre El. „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit (Mt. 3, 17; Mc. 1, 11; Lc. 3,22); Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumb peste El și Fiul a primit botezul lui Ioan.
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Tradiții în Ajun de Bobotează, în ziua de 5 ianuarie
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august.
Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi.
Preoții merg din casă în casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate acareturile. Și primesc în schimb fuioare de cânepă sau, mai nou, sculuri de lână, colaci și bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote și gropari. Și asta pentru că Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.
- Răzvan, sunt în coloană, aici, pe DN14. E un accident cu 3 mașini și se pare că sunt mai multe victime. Cred că acum 2-3 minute s-a produs. Ești în zonă? Poți să ajungi?
- Semnale de Alarmă: Avertismentele Subtile ale Corpului Care Pot Indica Prezența Cancerului
- Confesiunea tulburătoare a medicului Ștefania Szabo, înainte de tragedie: „Toți cred că sunt puternică, dar în mine e un haos liniștit”
Fetele știu că trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, cu siguranță li se va arăta ursitul.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă sură, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei.
Preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul.
În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul.
Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.
Se mai spune că fetele care alunecă pe gheaţă şi cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi.
De Bobotează nu se spală rufe și se dă împrumut
În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.
Se spune că apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.
Tradiţia cere ca de Bobotează să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Nu care cumva să te cerți cu soțul, căci de asta veți avea parte tot anul!
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
