Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, este marcată nu doar de tradiții religioase, ci și de obiceiuri culinare specifice. În multe zone ale țării, se gătesc 12 feluri de mâncare care reprezintă lunile anului sau cei 12 apostoli, iar fiecare preparat poartă un mesaj aparte legat de belșug, purificare sau sănătate
Sărbătoarea de Bobotează, celebrată pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine și marchează Botezul Domnului Iisus Hristos în apele râului Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul. În această zi, mesele trebuie să fie îmbelșugate și se pregătesc mai multe feluri de mâncare.
Boboteaza comemorează momentul în care cerurile s-au deschis, iar Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar glasul Tatălui s-a auzit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, în care am binevoit”. Este o sărbătoare a purificării și binecuvântării, când apa este sfințită printr-un ritual special, devenind Aghiasmă Mare.
Preoții sfințesc apa, care devine aghiasmă și este folosită pentru binecuvântarea casei, a gospodăriei și a credincioșilor. În unele locuri, slujba are loc la o apă curgătoare (râu, lac), unde se aruncă o cruce în apă, iar tinerii curajoși se întrec să o recupereze. Se spune că cel care o găsește va avea noroc și sănătate tot anul.
Ce mâncăruri se pregătesc pentru masa de Bobotează
Tradiția spune că mesele trebuie să fie bogate în ziua de Bobotează și se prepară 12 feluri de mâncare ce simbolizează atât lunile anului, cât și pe cei 12 Apostoli.
Colivă
Preparată din grâu fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu nucă pisată, coliva simbolizează comuniunea cu cei adormiți și speranța în viața veșnică.
Bob fiert
Un preparat simplu, bobul fiert este asociat cu purificarea și reînnoirea spirituală, fiind consumat în cadrul ritualurilor de Bobotează.
Fiertură de prune sau perje afumate
Un compot tradițional din prune uscate sau afumate, care adaugă o notă dulce-acrișoară mesei și simbolizează abundența recoltei.
Sarmale umplute cu crupe
Sarmale de post, umplute cu crupe (boabe de cereale măcinate grosier, precum grâul sau porumbul), reprezentând simplitatea și modestia.
Borș de „burechiuse” sau „urechiușele babei”
O ciorbă de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, având colțurile lipite în formă de urechiușe; simbolizează tradiția și creativitatea culinară.
Borș de pește
O supă acră, specifică zonelor pescărești, care aduce diversitate mesei și este asociată cu purificarea și sănătatea.
Șalău
Un preparat din pește șalău, gătit după rețete ardelenești, evidențiind bogăția bucătăriei regionale și respectul pentru tradiție.
„Varzare” – plăcinte de post umplute cu tocană de varză acră
Plăcinte de post, umplute cu varză murată călită, oferind un gust savuros și simbolizând simplitatea și ingeniozitatea gospodinelor.
Prăjitură cu mac
Un desert tradițional, în care semințele de mac aduc un plus de savoare și sunt asociate cu fertilitatea și prosperitatea.
Piftie
Un preparat rece, obținut din carne și gelatină, care amintește de frigul Bobotezei și simbolizează stabilitatea și coeziunea familiei.
Cozonac
Un desert nelipsit de la mesele festive, cozonacul reprezintă belșugul și bucuria sărbătorii, fiind adesea umplut cu nucă, mac sau stafide.
Tort de Sf. Ioan
Un tort special, pregătit în cinstea sărbătorii Sfântului Ioan, care urmează imediat după Bobotează, marcând continuitatea celebrărilor și importanța onomasticilor în tradiția românească.
