Nu știm dacă această poveste este adevărată, sau dacă e doar o ficțiune amuzantă care seamănă cu un banc, dar circulă de o vreme pe internet. Iată jurnalul în 18 zile al unei neveste disperate:
Ziua 1:
Azi am sărbatorit 25 de ani de căsătorie… Și nu prea a fost prea mult de sărbătorit. Când a venit momentul să retrăim noaptea nunţii, el s-a închis în baie şi a plâns.
Ziua 2:
Azi el mi-a zis ca are să-mi zică un secret. Mi-a zis că e impotent şi doreşte ca eu să fiu prima care află acest lucru. De fapt nu mi-a zis nimic ceea ce nu ştiam! De fapt el crede că nu am remarcat încă acest lucru.
Ziua 3:
Căsătoria noastră e pusă în dificultate. O femeie are dorinţe.
Ieri am văzut un film romantic şi am izbucnit în plâns.
Ziua 4:
S-a întâmplat o minune! Pe piaţă există un nou medicament care îi va rezolva “problema”… Se numeşte Viagra. I-am zis că dacă va lua pastila albastră, totul va fi ca în noaptea nunţii. Cred că asta va avea un efect pozitiv.
I-am înlocuit calmantele cu această pastilă albastră, în speranţa că îi va creşte şi altceva decât pofta de mâncare.
Ziua 5:
Ce fericire!!!
Ziua 6:
Ce fumoasă e viaţa!!! Dar e totuşi dificil să scrii când faci asta.
Ziua 7:
Cred ca pastila asta albastră i se ridică la cap. Ieri am fost la McDonald’s şi vânzatorul m-a întrebat daca vreau un Big Mac. El a crezut că e vorba de el. E totuşi drăguţ. Nu cred că am fost mai fericită vreodată.
Ziua 8:
Cred ca a luat prea multe pastile în week-end. Ieri în loc să tundă gazonul a scos morcovii din grădină…folosindu-şi noul lui prieten.Pe mine mă doare un pic locul ăla.
Ziua 9:
Nu am vreme să mai scriu. S-ar putea să mă prindă.
Ziua 10:
Bine, trebuie să recunosc: mă ascund de el! Vreau să spun că nici o femeie nu ar putea mai mult decât atât. Cred că lucrurile se înrăutăţesc. El îşi ia acum pastilele cu coniac. Ce să mă mai fac? Mă simt ca înţepată de cuie pe tot corpul.
Ziua 11:
Mă simt de parcă aş fi ameţită. E ca şi cum ai trăi împreună cu o maşină de găurit. Azi dimineaţă m-am trezit lipită de pat. Mă dor până şi subţiorile. El e un porc.
Ziua 12:
Azi îmi doresc ca el să fi fost pe invers. Am încetat să mă mai machiez, să mă mai spăl pe dinţi… El e tot timpul în urma mea. Până şi căscatul a devenit periculos…
Ziua 13:
De câte ori închid ochii urmează un atac prin surprindere. E ca şi cum ai dormi cu un crucişător în pat. Am probleme la mers şi, dacă el mai încearcă o dată treaba aia, o să-l ucid cu mâinile mele.
Ziua 14:
Aş face orice să-l pot opri. Nimic nu mai funcţionează. Am început să mă îmbrac ca o călugăriţă numai spre a-l opri, dar asta îl aţâţă şi mai tare. Ajutooor!…
Ziua 15:
Cred că totuşi o să-l omor. Mă înţeapă orice lucru pe care mă aşez. Pisica şi câinele nu se mai apropie de el. Nici prietenii nu ne mai vizitează. Noaptea trecută i-am zis sa se … Singur… Și a făcut-o!
Ziua 16:
Nemernicul a început să se plângă de dureri de cap. Azi îmi doresc să-i explodeze chestia. Cred că o să-i propun să treacă din nou la calmantele lui.
Ziua 17:
A încetat să mai ia pastile, dar nu-şi face efectul. Doamne! Iar vine!…
Ziua 18:
A trecut din nou pe calmante. Puturosul iar stă înfipt în fotoliu la televizor cu telecomanda în mâna, aşteptând ca eu să fac totul în casă.
Ce fericire absolută!!!
