Un studiu realizat la nivel internaţional privind implicarea civică a elevilor de clasa a opta, cercetare care a inclus şi România, arată că elevii români au mai mare încredere în instituţiile europene decât în cele naţionale.
Raportul dat publicităţii în urma studiului arată că 69%, dintre elevii români au încredere totală şi ridicată în Comisia Europeană, 68% dintre ei au încredere în Parlamentul European, şi doar 44% arată acelaşi nivel de încredere în Guvernul României.
Raportul european al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 18 ţări, inclusiv România, a fost publicat joi de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale, iar concluziile privind România au fost publicate de Ministerul Educaţiei.
Cercetarea, care are are scopul de a evalua competenţele civice şi pentru cetăţenie ale elevilor de clasa a VIII-a, arată, printre altele, că elevii români semnificativ mai multă încredere în instituţiile europene decât în cele naţionale, în contextul în care mulţi dintre ei raportează că au învăţat la şcoală despre Uniunea Europeană.
„Elevii români au încredere mai mare în instituţiile europene decât în cele naţionale: 69%, respectiv 68% dintre elevii români au încredere totală şi ridicată în Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, şi doar 44% investesc Guvernul român cu acelaşi nivel de încredere. Elevii români se aşteaptă să voteze la alegerile europene într-o măsură mai mare decât în celelalte ţări participante la studiu: 77% dintre aceştia susţin că cel mai probabil vor vota la alegerile europene, faţă de numai 58% media ICCS”, arată rezultatele studiului, preluate într-un comunicat al Ministerului Educaţie.
Pe de altă parte, aceeaşi cercetare indică faptul că o parte semnificativă a elevilor români se poziţionează critic faţă de costurile instituţiilor europene (62%), faţă de influenţa pe care o au ţările bogate asupra politicilor europene (70%) şi faţă de influenţa birocraţilor europeni (61%).
Raportul indică de asemenea că elevii români au un sentiment puternic de apartenenţă europeană, 97% dintre aceştia declarându-se europeni, iar 94% dintre ei sunt mândri de apartenenţa României la Uniunea Europeană. Ambele procente sunt mai mari decât media la nivel european (95% respectiv 91%).
„Majoritatea elevilor români susţin libertatea de circulaţie în interiorul Europei: 96% dintre aceştia consideră că libertatea cetăţenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia europeană şi numai 30% dintre aceştia, faţă de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită măsură drepturile europenilor la muncă în spaţiul european. Elevii români susţin cooperarea între ţările europene pentru protecţia mediului: 94% dintre aceştia consideră că ţările europene ar trebui să adopte reguli comune pentru protecţia mediului. Cei mai mulţi elevi români sunt optimişti în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cooperării dintre ţările europene (88%), întărirea democraţiei europene (79%), scăderea poluării (62%), îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate (75%) şi reprezentarea femeilor în politică (76%) pe viitor, în spaţiul european”, sunt alte concluzii ale studiului.
Aproximativ jumătate dintre adolescenţii români care au luat parte la această cercetare consideră că terorismul, sărăcia, şomajul, intoleranţa religioasă, inegalităţile economice vor lua amploare pe viitor în Europa, iar peste trei sferturi, mai exact 76% dintre aceştia consideră că vor creşte diferenţele economice dintre ţările europene bogate şi cele sărace.
Elevii români declară în proporţie de 82% că au învăţat într-o măsură ridicată şi medie despre Uniunea Europeană la şcoală, iar 78% dintre profesorii români se simt pregătiţi să predea elevilor despre Uniunea Europeană, ambele procente fiind peste media celorlalte ţări participante la studiul ICCS 2022.
În toate ţările participante la studiu, elevii cu un statut socioeconomic mai ridicat şi cei cu un nivel mai ridicat de cunoştinţe civice susţin într-o mai mare măsură libertatea de circulaţie în Europa, cooperarea între ţările europene în ceea ce priveşte problemele de mediu şi adoptarea de politici comune, comparativ cu tinerii cu un statut socioeconomic mai scăzut şi cu un nivel mai scăzut de cunoştinţe civice.
Coordonatorul studiului în România, profesoara Cătălina Ulrich Hygum, consideră că raportul european este „o lecţie de maturitate şi încredere pe care o dau adolescenţii”.
Profesorul Lucian Ciolan, reprezentantul României în General Assembly IEA, este de părere că rezulatele raportului dau „motive de optimism cu privire la curentul general pro-european, chiar dacă încrederea în instituţiile şi procesele de la nivelul Uniunii nu sunt mereu la cele mai înalte cote”.
„Sper ca şcoala să fie, în continuare, un spaţiu de promovare a valorilor europene şi a principiilor democratice şi un mediu care să crească tineri capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc”, a declarat, la rândul său, ministrul Educaţiei, Ligia Deca.
A fost pentru prima oară când România a participat la acest studiu.
