Timpul mediu petrecut zilnic pe internet, arată un studiu ANCOM, este de 4 ore și 19 minute. Vârfurile ajung la 5 ore și 30 de minute, pentru adolescenții de 14-17 ani și pentru tinerii de 18-24 ani.
Principalele scopuri ale folosirii internetului sunt comunicarea (96% dintre respondenți), divertismentul (92%) și socializarea pe rețelele sociale (92%). Trei sferturi (75%) îl folosesc pentru informare, respectiv pentru cumpărături.
Rețelele sociale sunt pe primul loc în topul platformelor. 96% dintre respondenți spun că le folosesc zilnic, iar durata medie depășește 100 de minute. Tinerii între 14-17 ani petrec pe ele aproape 3 ore pe zi.
93% dintre respondenți folosesc platforme de căutare și informare, iar 90% pe cele de streaming video și muzică.
Platformele de cumpărături și servicii sunt folosite de 83% dintre respondenți. Jocurile online sunt folosite de 37% la nivel general, dar la tinerii de 14-17 ani procentul ajunge la 72%.
65% dintre respondenți au fost expuși, în ultimele 12 luni, la cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător pe internet. Aproape jumătate dintre ei și-au schimbat felul în care folosesc platformele online, ca urmare a experiențelor negative întâlnite.
51% dintre respondenți au identificat conținut cu dezinformare și informații false, iar 38% au întâlnit deepfake și conținut fals generat cu inteligență artificială.
Conturile false și impersonarea unor persoane sau instituții au fost identificate de 33% dintre respondenți.
Pentru 31% dintre respondenți au existat tentative de obținere frauduloasă a datelor sau phishing, adică încercări de a-ți fura datele prin înșelătorie.
52% dintre respondenți consideră că sunt informați despre riscurile platformelor online. 79% știu că pot raporta conținutul ilegal direct la platforme.
În percepția respondenților, cele mai riscante platforme sunt TikTok (47%), Roblox și Snapchat (33-34%), apoi Facebook, Discord și X (29-30%). La polul opus, Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt considerate deloc sau foarte puțin riscante de peste 60% dintre respondenții care le cunosc.
68% dintre respondenți verifică și, la nevoie, modifică setările de confidențialitate și securitate ale conturilor. 43% își limitează informațiile personale publicate online, iar 40% folosesc autentificarea în doi pași.
70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și setările de siguranță oferite de platforme pentru protejarea copiilor și adolescenților. Utilizarea lor efectivă rămâne însă redusă: doar 34% dintre părinți limitează timpul de acces, folosesc funcții de control parental sau monitorizează conținutul accesat de copii.
Peste jumătate (52%) dintre părinții cu copii minori au fost de acord ca aceștia să își creeze un cont pe platformele online. Pe grupe de vârstă, procentul arată astfel: 74% dintre părinții cu copii de 15-17 ani, 63% dintre cei cu copii de 12-14 ani, iar la părinții cu copii sub 12 ani scade la 38%.
47% dintre minorii participanți la studiu nu au cerut acordul părintelui pentru crearea conturilor pe rețelele sociale. O treime dintre minori spun că părinții lor nu folosesc nicio măsură tehnică de control.
Studiul a fost realizat la comanda ANCOM, prin interviuri online, între 4 august și 1 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.450 de respondenți.
