Vârsta de pensionare din România ar putea ajunge la 67 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați în cazul generațiilor care vor ieși din activitate spre sfârșitul anilor 2060. Estimarea apare în raportul „Pensions at a Glance 2025”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), și se bazează pe legislația aflată deja în vigoare, pe evoluția speranței de viață și pe reformele prevăzute în sistemul public de pensii.

Este important de precizat că această proiecție nu înseamnă că persoanele aflate acum aproape de pensionare vor fi obligate să muncească până la 67 de ani. Analiza vizează în principal generațiile tinere, care au intrat pe piața muncii în jurul vârstei de 22 de ani și vor avea un stagiu complet de cotizare.

Pragul de 67 de ani nu se aplică imediat

Raportul OCDE compară situația persoanelor pensionate în 2024 cu cea a tinerilor care și-au început activitatea profesională în același an. Pentru aceștia este estimată vârsta la care vor putea beneficia de pensia integrală, fără penalizări, dacă vor avea o carieră completă.

Prin urmare, pragul de 67 de ani reprezintă o estimare pe termen lung, nu o modificare care intră în vigoare în perioada următoare.

În România, legislația prevede deja creșterea treptată a vârstei standard de pensionare pentru femei până la 65 de ani, proces care se va încheia în 2035. După această etapă, vârsta de pensionare va putea fi ajustată în funcție de evoluția speranței de viață, mecanism care, potrivit OCDE, ar putea conduce în timp la pragul de 67 de ani.

Femeile vor resimți cea mai mare schimbare

Conform raportului, femeile sunt categoria pentru care modificarea estimată este cea mai importantă.

În 2024, vârsta standard de pensionare pentru femei era de aproximativ 62 de ani și două luni. Pentru generațiile care se vor pensiona spre finalul anilor 2060, aceasta ar putea ajunge la 67 de ani, ceea ce înseamnă o creștere de aproape cinci ani.

În cazul bărbaților, schimbarea este mai redusă. Vârsta standard pornește de la 65 de ani și ar putea urca la 67 de ani, în funcție de evoluția speranței de viață.

Creșterea nu va avea loc peste noapte

Raportul OCDE subliniază că eventuala majorare a vârstei de pensionare nu se va produce brusc.

În primul rând, femeile vor continua să urmeze calendarul deja stabilit prin lege, până la atingerea pragului de 65 de ani în 2035. Ulterior, eventualele ajustări vor fi realizate gradual și vor depinde atât de evoluția demografică, cât și de deciziile viitoare ale autorităților.

În plus, legislația actuală poate fi modificată în deceniile următoare, astfel că estimările prezentate de OCDE nu reprezintă o regulă definitivă pentru toate generațiile.

România urmează tendința din Europa

Majorarea vârstei de pensionare nu este o situație specifică României. Tot mai multe state europene au adoptat sau pregătesc reforme similare, pe fondul îmbătrânirii populației.

Potrivit OCDE:

• Germania și Belgia vor ajunge la o vârstă standard de 67 de ani;
• Cehia pregătește o creștere similară pentru generațiile tinere;
• Regatul Unit estimează un prag de 68 de ani;
• Danemarca ar putea ajunge chiar la aproximativ 74 de ani, dacă actualele mecanisme de calcul vor rămâne neschimbate;
• Estonia, Italia, Suedia, Țările de Jos și Cipru sunt printre statele unde vârsta de pensionare ar putea depăși 70 de ani.

Există însă și excepții. În Polonia, de exemplu, femeile continuă să se poată pensiona la 60 de ani, unul dintre cele mai reduse praguri din Uniunea Europeană.

De ce cresc vârstele de pensionare

Principalul motiv invocat de OCDE este îmbătrânirea populației.

Numărul pensionarilor crește constant, în timp ce populația activă care contribuie la sistemul public de pensii evoluează într-un ritm mult mai lent.

Potrivit estimărilor organizației, în statele membre OCDE vor exista în 2050 aproximativ 52 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani. În anul 2000, raportul era de doar 22 la 100.

Această evoluție pune presiune asupra bugetelor publice și determină multe guverne să ia în calcul prelungirea vieții profesionale.

Există și alte soluții

OCDE arată că majorarea vârstei de pensionare nu este singura opțiune pentru menținerea echilibrului sistemelor publice.

Alte variante analizate sunt:

• creșterea contribuțiilor sociale;
• reducerea valorii relative a pensiilor;
• încurajarea economisirii prin pensii private și alte forme de investiții pe termen lung.

Fiecare dintre aceste soluții implică însă costuri economice și sociale.

Pensionarea anticipată rămâne posibilă

Raportul amintește că vârsta standard de pensionare nu este același lucru cu vârsta efectivă la care o persoană se retrage din activitate.

În România continuă să existe posibilitatea pensionării anticipate pentru persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege privind stagiul de cotizare sau care beneficiază de reglementări speciale.

Potrivit OCDE, după reforma pensiilor adoptată în 2023, persoanele cu o carieră foarte lungă pot ieși la pensie înainte de împlinirea vârstei standard, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Ce înseamnă raportul pentru românii care lucrează în prezent

Pentru persoanele aflate aproape de pensionare, raportul OCDE nu schimbă condițiile actuale și nu introduce noi obligații.

În schimb, pentru generațiile tinere, documentul transmite un semnal clar: viața profesională ar putea deveni mai lungă, iar planificarea financiară pentru perioada de după pensionare va avea un rol tot mai important.

Totodată, autoritățile și angajatorii vor trebui să adapteze piața muncii astfel încât persoanele în vârstă să își poată desfășura activitatea în condiții adecvate, mai ales în domeniile care implică efort fizic intens.

Estimarea privind pragul de 67 de ani reprezintă, așadar, o proiecție realizată pe baza legislației actuale și a evoluției speranței de viață, nu o modificare care intră în vigoare în prezent și nici o nouă lege adoptată de autoritățile române.