Ungaria ar putea trece la euro înaintea României. Ce termen și-a propus guvernul de la Budapesta

Ungaria ar putea îndeplini condițiile fiscale necesare pentru adoptarea monedei euro până în 2030, potrivit unei evaluări publicate joi de agenția de rating Fitch Ratings. Proiectul de buget pentru 2027 și obiectivele guvernului privind reducerea deficitului pe termen mediu susțin acest calendar, însă atingerea țintelor bugetare va necesita aplicarea unor măsuri de consolidare fiscală.

Potrivit proiectului de buget pentru 2027, prezentat luni de premierul Péter Magyar, guvernul ungar urmărește reducerea deficitului bugetar general la 4,9% din produsul intern brut (PIB), de la nivelul de 7,5% estimat pentru acest an. Planul face parte din strategia autorităților de a diminua dezechilibrele fiscale în următorii ani și de a crea condițiile necesare pentru apropierea de criteriile de aderare la zona euro.

Bugetul prevede reduceri de cheltuieli echivalente cu 1,5% din PIB în 2027. La acestea s-ar putea adăuga economii de 1,4% din PIB, rezultate din expirarea unor măsuri temporare și unice adoptate înaintea alegerilor. Guvernul estimează, de asemenea, o diminuare a plăților de dobânzi cu până la 0,2% din PIB.

Fitch a explicat că această reducere a costurilor este legată de scăderea cheltuielilor cu obligațiunile indexate la inflație și de diminuarea randamentelor obligațiunilor suverane ale Ungariei, pe fondul îmbunătățirii percepției pieței. În paralel, autoritățile intenționează să majoreze unele impozite și să adopte alte măsuri pentru a obține venituri suplimentare de aproximativ 1% din PIB.

Planul de economii vizează mai multe categorii de cheltuieli publice, inclusiv anumite subvenții destinate dezvoltării economice, comunicațiile guvernamentale, mass-media publică și costurile de investiții și de funcționare ale statului. Printre măsurile propuse se numără reducerea cu cel puțin 10% a cheltuielilor operaționale ale ministerelor și companiilor de stat.

Pe partea de venituri, guvernul estimează că majorarea impozitelor aplicate corporațiilor și activităților de inovare va genera încasări suplimentare echivalente cu 0,25% din PIB. Un impozit pe avere ar urma să contribuie cu 0,2% din PIB, în timp ce o taxă aplicată companiilor energetice ar aduce alte venituri de 0,1% din PIB.

Sume mai mici sunt așteptate din majorarea redevențelor miniere, a taxei aplicate mașinilor de serviciu și a taxei pe publicitate. Aceste măsuri completează pachetul fiscal prin care autoritățile urmăresc să reducă deficitul bugetar și să respecte țintele stabilite pentru următorii ani. Fitch a avertizat însă că punerea în aplicare a întregului program de reducere a deficitului va fi dificilă. Agenția a invocat „numărul mare de măsuri relativ mici și necesitatea unei consolidări susținute”, elemente care pot complica atingerea obiectivelor bugetare.

Unele dintre economiile estimate rămân incerte, iar noile angajamente de cheltuieli și facilitățile fiscale, evaluate la aproximativ 1,4% din PIB, ar putea anula o parte din efectele pozitive ale măsurilor de consolidare. Evoluția deficitului va depinde, astfel, de aplicarea efectivă a reducerilor și de impactul celorlalte decizii bugetare, potrivit Euronews.

Agenția de rating a evidențiat importanța respectării țintei fiscale pentru 2027, descriind-o drept „o măsură importantă a credibilității strategiei de consolidare fiscală a guvernului, concentrată în avans, în cadrul planurilor sale de a îndeplini criteriile de adoptare a euro până în 2030”.

Potrivit planului guvernamental, deficitul bugetar ar urma să scadă la 4% din PIB în 2028, apoi la 3,4% în 2029 și la 2,8% în 2030. Aceste obiective presupun o reducere progresivă a dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile publice.

Prognozele Fitch indică o evoluție similară, dar estimează un deficit de 5,4% din PIB în 2027, după un nivel de 7,3% în 2026. Conform calculelor agenției, deficitul ar urma să coboare ulterior sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

În privința datoriei publice, Fitch estimează că aceasta va atinge un nivel maxim de 77,7% din PIB în perioada 2027–2028. Valoarea ar fi considerabil mai mare decât mediana de 57,5% înregistrată de țările din categoria de rating suveran „BBB” a agenției.

Traiectoria datoriei publice ungare va depinde și de evoluția cursului de schimb al forintului, precum și de ritmul de creștere economică. Aceste variabile pot influența atât nivelul datoriei raportate la PIB, cât și capacitatea guvernului de a-și respecta obiectivele fiscale pe termen mediu.

Fitch a arătat că, din 2023, economia Ungariei a înregistrat o creștere mai lentă decât cea a statelor cu un rating similar. Agenția a atribuit această evoluție cererii externe slabe, incertitudinii sporite în materie de politici economice, întârzierilor în accesarea fondurilor Uniunii Europene și efectelor măsurilor de reducere a deficitului asupra investițiilor.

Guvernul ungar estimează că produsul intern brut va crește cu 2,4% în 2027, urmând ca ritmul să depășească 3% până în 2030. O parte din această evoluție ar putea fi susținută de investiții suplimentare finanțate din fonduri europene.

Uniunea Europeană a deblocat recent finanțări de 4,2 miliarde de euro pentru Ungaria, parte a unui acord mai amplu în valoare de 16,4 miliarde de euro. Accesul la fondurile rămase depinde în continuare de aprobările necesare.

Estimările guvernului privind creșterea economică sunt, în general, apropiate de cele ale Fitch. Agenția anticipează un avans al PIB-ului real de 2,5% în 2027, urmat de o accelerare la aproximativ 3% începând din 2028.

Potrivit prognozelor Fitch, evoluția ar urma să fie susținută de investiții mai mari și de consolidarea consumului privat, pe măsură ce fondurile europene sunt utilizate, precum și de o redresare a cererii externe. Aceste elemente sunt incluse în estimările privind perspectivele economice ale țării pentru a doua parte a deceniului.

Reducerea deficitului bugetar nu este suficientă pentru ca Ungaria să adopte moneda euro. Statele care doresc să adere la zona euro trebuie să îndeplinească și alte condiții, referitoare la inflație, ratele dobânzilor pe termen lung, stabilitatea cursului de schimb și compatibilitatea legislației naționale cu cerințele europene.

Firma de consultanță în risc politic și economic Eurasia Group consideră, de asemenea, posibilă aderarea Ungariei la zona euro în 2032, potrivit unui raport de evaluare al companiei.

Un pas important în procesul de adoptare a monedei unice îl reprezintă participarea la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), etapa obligatorie înaintea aderării. Dacă Ungaria ar intra în acest mecanism în 2030, ar putea adopta euro în 2032 sau ulterior, în funcție de îndeplinirea tuturor condițiilor.

Statele candidate trebuie să participe cel puțin doi ani la ERM II, fără tensiuni severe ale cursului de schimb și fără devalorizarea cursului central al monedei naționale față de euro. Pe lângă stabilitatea valutară, acestea trebuie să respecte și celelalte criterii economice și legislative prevăzute pentru aderarea la zona euro.

Sursa: Capital