România traversează o perioadă economică dificilă, iar măsurile de protecție socială continuă să fie un subiect intens dezbătut.
În timp ce salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate, statul încearcă să ofere sprijin categoriilor vulnerabile prin mecanisme precum cardurile sociale și proiectele privind alocații suplimentare.
Cine va beneficia de 1.500 de lei în plus
În 2024, statul a distribuit carduri sociale către aproximativ 2,6 milioane de persoane, fiecare fiind încărcat cu câte 250 de lei o dată la două luni.
Valoarea totală de 1.500 de lei pe parcursul anului a fost considerată de unii drept echivalentul unei a 13-a pensii sau salarii pentru categoriile eligibile. Banii au putut fi utilizați pentru achiziția de produse alimentare și mese calde, însă utilizarea lor pentru țigări sau alcool a fost interzisă.
Categoriile care au putut accesa acest sprijin includ:
Pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.210 lei.
Persoanele cu dizabilități grave, accentuate sau medii, în aceleași condiții financiare.
Familiile cu cel puțin doi copii sau cele monoparentale, cu venituri sub 675 lei per membru de familie.
Beneficiarii de ajutor de incluziune conform Legii nr. 196/2016.
Persoanele fără adăpost.
Din 2025, însă, sprijinul oferit prin cardurile sociale va fi redus semnificativ, suma scăzând la 125 de lei o dată la șase luni, o modificare care a stârnit nemulțumiri în rândul beneficiarilor.
Copiii vor primi o alocație suplimentară
Guvernul a anunțat că intenționează să introducă o alocație suplimentară pentru copii, cunoscută drept „a 13-a alocație”, după cum se arată într-un document consultat de Economica.net. Aceasta ar urma să fie oferită în luna septembrie 2025, cu scopul de a sprijini familiile în contextul cheltuielilor crescute de la începutul anului școlar.
În același timp, alocațiile de bază pentru copii ar trebui să crească de la 1 ianuarie 2025 cu 10,4%, conform ratei inflației. Astfel, pentru copiii sub doi ani sau cu dizabilități, alocația ar urma să ajungă la 794 de lei, iar pentru cei peste doi ani, la 323 de lei. Totuși, implementarea acestor măsuri ar putea întârzia din cauza problemelor bugetare.
Deși măsurile sociale oferă un minim de sprijin pentru categoriile vulnerabile, reducerea valorii cardurilor sociale și incertitudinea legată de alocațiile suplimentare subliniază dificultățile financiare cu care se confruntă România. În lipsa unei planificări bugetare riguroase, aceste inițiative riscă să rămână doar pe hârtie, iar impactul real asupra vieții celor aflați în nevoie va fi limitat.
