Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, s-a prezentat marți în fața Comisiilor Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, unde a vorbit despre reorganizarea AEP. În cadrul dezbaterii, a făcut o dezvăluire din interior: „Jumătate dintre angajați nu au dat niciodată un concurs, au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții”.
Potrivit lui Țuțuianu, aceștia au folosit o procedură bine cunoscută în Parlament. Au fost angajați pentru o zi sau două la un grup parlamentar, după care au fost mutați la AEP.
Șeful AEP a spus: „Eu nu îmi sabotez activitatea și îmi doresc ca această Autoritate Electorală Permanentă să fie un reper de bune practici și să aibă un nivel de pregătire a oamenilor adecvat.”
Apoi a adăugat: „Și trebuie să vă spun astăzi, aici, că jumătate dintre cei care sunt angajați în AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții (o știu și eu, că am fost parlamentar), cu angajare la un grup parlamentar pentru o zi sau două și mutarea în structura Autorității Electorale Permanente.”
„Or, eu nu pot să girez și să continui să fac o reformă cu oameni care n-au parcurs niște trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar și să avem certitudinea că răspund adecvat provocărilor pe care le avem acum”, a spus Țuțuianu.
Reorganizarea propusă de șeful AEP
Țuțuianu a descris ce urmărește revizuirea: „Revizuirea pe care o propunem privește înființarea unei direcții de planificare strategică și coordonare teritorială, cu un serviciu de îndrumare și monitorizare a activității structurilor teritoriale și o direcție de educație democratică și instruire electorală.”
Structura are și cifre concrete. „Numărul total de posturi pe care l-am prevăzut în structură este de 395 de posturi, exclusiv demnitarii, personalul cabinetelor președintelui și vicepreședinților, din care 247 de posturi în structura centrală și 148 de posturi în cadrul structurilor teritoriale.”
Organigrama, a spus Țuțuianu, pornește de la Codul administrativ: „Am organizat Autoritatea Electorală Permanentă, pornind de la dispozițiile Codului administrativ, respectiv pe departamente și direcții generale, cu 25 de posturi de execuție, direcții cu un număr de 15 posturi de execuție, servicii cu minim șapte posturi de execuție.”
Mai sunt și birourile. „Și pentru că ni se aplică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, am înființat și birouri, câteva birouri cu un număr de patru posturi.”
„Respectăm prin propunerea de organizare pe care o facem cota de maximum 8%, prevăzută de articolul 391 alin. 1 din OUG 57/2019”, a detaliat Țuțuianu.
„La nivel central, desființăm 30 de posturi de execuție și trei posturi de conducere, desființăm 12 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, director și director-adjunct și înființăm nouă posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere din nivel interior, respectiv șefi de serviciu și trei funcții de birou.”
Din structurile teritoriale, 147 de posturi vor fi desființate. Țuțuianu a explicat: „Iar reorganizarea structurilor teritoriale va presupune o simplificare a procedurii organizatorice, o redimensionare semnificativă a aparatului de specialitate, prin desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, respectiv de director.”
Posturile din teritoriu s-au stabilit pe baza unor indicatori. „Am avut în vedere ca la fiecare structură teritorială să fie stabilite trei sau patru posturi de execuție, pe baza unor indicatori care privesc numărul secțiilor de votare organizate la nivel județean și al municipiului București, numărul unităților administrativ-teritoriale arondate, numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și numărul experților electorali și al operatorilor de calculator.”
„De asemenea, am avut în vedere gradul de dispersie teritorială, numărul candidaților independenți care au participat la ultimele alegeri, populația la nivelul județului respectiv, populația peste 18 ani”, a precizat șeful AEP.
Pe partea de legislație, Țuțuianu a spus că a discutat cu partidele. „Am avut discuții și cu reprezentanții partidelor politice parlamentare pe câteva reglementări care sunt extrem de importante, respectiv un proiect de lege privind transpunerea a două directive europene care reglementează dreptul de vot al cetățenilor din alte state membre ale UE care au domiciliul sau reședința în România.”
În privința directivelor, lucrurile stau așa: „Proiectul este elaborat, discutat cu partidele politice parlamentare, a parcurs procedura de transparență și așteptăm să îl promovăm, eventual să îl preia Guvernul, ca un proiect de lege.”
În continuare, a trecut la al doilea proiect: „Al doilea proiect important este proiectul care pune în aplicare Regulamentul 900/2024 privind publicitatea politică și targetarea publicului-țintă.”
Stadiul acestui proiect e următorul: „Proiectul este discutat cu toate partidele politice, este agreată o anumită formă finală, a parcurs procedura de transparență.”
Pe lista lui mai figurează legea de organizare și funcționare a instituției: „Un al treilea act normativ important privește Legea de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, pentru că atribuțiile acestei autorități sunt prevăzute de acte normative diferite, cele mai importante: 208/2015, respectiv Legea finanțării, și este nevoie de un act normativ care să reglementeze corespunzător toate atribuțiile autorității”, a explicat el.
Există și un proiect de lege despre partidele politice. „Am elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare a partidelor politice. Acest proiect a fost discutat cu partidele politice parlamentare, neparlamentare, iar în cursul zilei de miercuri, pentru aceia dintre dumneavoastră care doresc să participe, am dat curs unei solicitări de dezbatere publică pe acest proiect.”
Codul electoral intră și el în discuție. „De asemenea, este în lucru un proiect al Codului electoral care să stabilească reguli comune pentru toate tipurile de alegeri și referendum și reguli specifice pentru fiecare dintre tipurile de alegeri organizate în România”, a precizat el.
Finanțarea partidelor are și ea un proiect, despre care a spus: „Și este într-un stadiu avansat de elaborare un proiect al Legii finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale.”
„Toate aceste reglementări implică reașezarea structurii centrale a Autorității Electorale Permanente. De asemenea, este nevoie de digitalizarea tuturor activităților și de construire a unor aplicații informatice.”
„Noi avem o decizie luată pornind și de la hotărâri ale instanțelor judecătorești pentru publicarea integrală a rapoartelor de control la partidele politice. Avem 276 de partide politice pe care le verificăm în fiecare an și trebuie să publicăm aceste rapoarte”, a mai declarat șeful AEP.
Printre structurile noi propuse se află și un registru al viitorilor alegători. „Propunem, de asemenea, în proiectul legii de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente să înființăm câteva structuri de lucru noi: un comitet consultativ AEP partide politice, un comitet consultativ pentru problemele persoanelor cu dizabilități, în ideea conceptului de alegeri incluzive, o înființare a unui registru al viitorilor alegători pentru cei care au între 14 și 17 ani, să dezvoltăm programe de informare alegătorilor, de educație democratică, în special pentru tineri, motiv pentru care ne-am propus organizarea unei structuri în aparatul central al Autorității Electorale Permanente, să organizăm programe de instruire pentru membrii organismelor electorale, experți electorali, operatori de calculator, reprezentanți ai unor instituții publice și ai partidelor politice”, a mai spus el.
Comisiile Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au amânat decizia privind noul regulament al AEP.
