Mulți proprietari din România nu țin cont de prevederile legale care stabilesc cât de aproape de gard sau de casa vecinului poate fi ridicată o construcție ori amplasată streașina. Ignorarea acestor reguli aparent minore a generat, de-a lungul timpului, numeroase conflicte între vecini, unele dintre ele ajungând chiar în instanță. Dacă o clădire este ridicată încălcând distanța prevăzută de Codul Civil sau de regulamentele locale de urbanism, vecinul are tot dreptul să deschidă un proces prin care poate cere demolarea construcției și obligarea proprietarului la plata cheltuielilor de judecată.
Ce spune legea despre distanța dintre casă și gard
Conform Codului Civil, distanța minimă dintre streașina casei sau orice altă construcție și linia de hotar trebuie să fie de cel puțin 60 de centimetri. Există însă și situații speciale, atunci când regulamentele urbanistice locale stabilesc valori diferite.
Dacă aceste prevederi nu sunt respectate, vecinul afectat are dreptul să ceară în instanță corectarea situației. Printre cele mai frecvente motive de litigii se numără:
distanța prea mică dintre două locuințe;
amplasarea incorectă a gardurilor;
plantarea de arbori sau arbuști prea aproape de hotar;
scurgerea apei de ploaie de pe acoperișul vecinului direct în curtea proprie.
Când se poate construi mai aproape de hotar
Există o singură excepție: proprietarul poate ridica o construcție mai aproape de linia de graniță doar dacă obține acordul scris al vecinului, iar acesta trebuie autentificat la notar. În lipsa acestui acord, cel care încalcă distanța legală riscă sancțiuni și procese costisitoare.
Nu sunt puțini cei care s-au plâns că streașina casei vecinului este prea aproape de gard și că, din această cauză, apa se scurge pe proprietatea lor, deteriorând gardul sau chiar peretele locuinței. În asemenea cazuri, păgubitul poate solicita despăgubiri și reparații prin instanță.
Reguli clare pentru gardurile dintre vecini
Gardurile reprezintă un alt motiv de dispută frecventă. Legea prevede că un gard despărțitor trebuie să respecte dreptul de proprietate al ambilor vecini și să fie amplasat pe linia de hotar, nu pe terenul unuia singur. În plus, el trebuie construit astfel încât să permită scurgerea apei pe ambele parcele.
În mod normal, înălțimea maximă a unui gard între vecini este de 2 metri, cu excepțiile prevăzute de regulamentele locale.
- Răzvan, sunt în coloană, aici, pe DN14. E un accident cu 3 mașini și se pare că sunt mai multe victime. Cred că acum 2-3 minute s-a produs. Ești în zonă? Poți să ajungi?
- Semnale de Alarmă: Avertismentele Subtile ale Corpului Care Pot Indica Prezența Cancerului
- Confesiunea tulburătoare a medicului Ștefania Szabo, înainte de tragedie: „Toți cred că sunt puternică, dar în mine e un haos liniștit”
În cazul reparațiilor sau al ridicării unui gard nou, costurile se împart, de regulă, între cei doi vecini. Dacă unul dintre ei refuză să contribuie, celălalt poate cere în instanță recuperarea banilor.
Amenzi și despăgubiri pentru cei care nu respectă legea
Începând cu anul 2025, regulile legate de conviețuirea între vecini și construcțiile ridicate pe limitele de proprietate au devenit și mai stricte. Proprietarii care ignoră aceste prevederi riscă amenzi consistente sau chiar procese prin care pot fi obligați să plătească despăgubiri.
Fie că este vorba despre distanța dintre casă și gard, dintre copacii plantați și linia de hotar sau despre modul de construire a gardului, legea protejează drepturile ambilor vecini. Iar cel care nu respectă regulile riscă nu doar sancțiuni financiare, ci și măsuri mai dure, precum demolarea construcției realizate ilegal.
