„Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro”, au spus anchetatorii.
Totuși, împrumutul nu s-a mai realizat. Leu a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, dar nu a mai primit banii. Afaceristul din Buzău a depus în ianuarie 2024 plângerea penală la DIICOT, plângere care a stat la baza acestui dosar.
Reamintim că în primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Neașteptat, Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit pe locul 3.
Pe 28 noiembrie 2024, documente SRI, desecretizate și prezentate în ședința CSAT prezidată de fostul președinte Klaus Iohannis, au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de finanțări dubioase prin donații, dar și de promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității.
Curtea Constituțională a anulat, pe 6 decembrie 2024, rezultatele primului tur, câștigat de Călin Georgescu.
Mercenarul Horațiu Potra a fost oprit de polițiști în trafic, pe 8 decembrie 2024, în comuna Mănești, județul Prahova. În mașina Mercedes, condusă de Andrei Florin Lup și în care era pasager Potra, a fost găsit un arsenal de război cu care venea spre București.
Pe 26 februarie 2025, Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General, care a stabilit că ar fi comis instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale cu ajutorul mercenarilor conduși de Potra, după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procurorii au susținut atunci că gruparea Potra voia să se infiltreze în protestele organizate în București pentru a crea haos.
După aceea, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze pe 4 mai, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, câștigate de Nicușor Dan în turul doi, contracandidat fiind George Simion.
În total, procurorii au deschis 5 dosare penale pe numele lui Georgescu. Unul e pentru propagandă legionară, altul pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar un al treilea pentru înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Celelalte două îl vizează pentru că ar fi distrus dispozitive de ascultare montate de anchetatori în casa lui din Mogoșoaia și pentru un presupus salut legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea.
Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în primul dosar, cel de propagandă legionară. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război și de promovarea de idei și concepții legionare. Referirea se face la Ion Antonescu, fostul conducător al statului între septembrie 1940 și august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată și în al doilea dosar, pe 16 septembrie 2025, pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra. Concret, a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat atunci de Libertatea, descria mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Potra și Georgescu ar fi lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale”, „punând în pericol siguranța națională”.
