Pensia recalculată poate rămâne aceeași. Situația în care punctele suplimentare nu aduc bani în plus
Pensionarii care iau în calcul recalcularea pensiei trebuie să verifice mai întâi dacă există venituri, perioade de activitate sau alte drepturi care nu au fost incluse în calculul inițial. Recuperarea documentelor din arhive poate permite recunoașterea unor sume suplimentare, însă obținerea unei adeverințe nu înseamnă automat că pensia va crește.
Cheltuielile pentru identificarea și eliberarea actelor reprezintă un aspect important al acestui demers. În cazul arhivelor administrate de operatori privați, costurile pot ajunge la sute sau chiar mii de lei, în funcție de perioada cercetată și de documentele solicitate. Cererea de recalculare adresată casei de pensii nu presupune însă o taxă pentru efectuarea acestei operațiuni.
Înainte de a comanda acte contra cost, este necesară verificarea documentelor care au stat la baza stabilirii pensiei și a eventualelor decizii emise ulterior. Această etapă poate arăta dacă există informații lipsă, dacă veniturile au fost deja recunoscute sau dacă problema semnalată necesită o altă procedură legală.
Posibilitatea de a solicita recalcularea este prevăzută de articolul 94 alineatul (5) din Legea nr. 360/2023. Potrivit acestuia, pensionarul poate cere adăugarea unor venituri, stagii de cotizare, perioade asimilate ori valorificarea altor documente relevante care nu au fost folosite la stabilirea drepturilor de pensie.
Nu este suficientă existența unui document nou. Acesta trebuie să conțină informații relevante pentru calcul și să poată fi valorificat potrivit legislației. De asemenea, un cuantum mai mare primit de un fost coleg nu demonstrează că există aceeași situație și în cazul altui pensionar.
Pentru a delimita problema, pensionarul trebuie să stabilească dacă lipsesc venituri, ani de contribuție sau anumite drepturi recunoscute de lege. Dacă există informații relevante care nu au fost luate în calcul, poate fi solicitată recalcularea. Dacă este vorba despre o eroare de calcul ori despre o sumă înregistrată greșit, poate fi necesară revizuirea deciziei.
O parte dintre documentele care pot influența pensia se referă la veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001. În această categorie intră, după caz, veniturile realizate în acord, primele, al treisprezecelea salariu, plata orelor suplimentare și alte componente salariale care nu au fost incluse în calculul inițial.
Articolul 139 permite luarea în considerare a venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția la asigurările sociale de stat. Pentru recunoașterea acestor venituri sunt necesare documentele prevăzute de lege, care trebuie să dovedească sumele realizate. Un exemplu este cel al unui fost angajat care a fost remunerat în acord și ale cărui câștiguri lunare depășeau în mod repetat salariul înscris în carnetul de muncă.
Dacă pensia a fost stabilită folosind numai salariul și anumite sporuri, fără includerea veniturilor totale eligibile, verificarea statelor de plată și a adeverințelor poate fi justificată. Situația trebuie analizată diferit dacă veniturile respective au fost deja recunoscute la stabilirea pensiei sau în urma unei hotărâri judecătorești. Aceleași sume nu pot fi adăugate din nou doar prin prezentarea unei alte adeverințe. Pentru activitatea desfășurată după 1 aprilie 2001, verificările pornesc, de regulă, de la declarațiile nominale de asigurare.
Dacă informațiile înregistrate nu corespund situației reale, trebuie stabilit dacă sunt necesare declarații rectificative sau alte documente admise de legislație. Procedura pentru aceste perioade nu trebuie confundată cu cea aplicabilă veniturilor anterioare datei respective.
Nu doar veniturile salariale pot justifica o solicitare de recalculare. Documentele care atestă perioade de muncă nevalorificate, perioade asimilate recunoscute de lege sau o încadrare în grupa I ori a II-a de muncă pot avea relevanță pentru stabilirea drepturilor de pensie.
Înainte de a cere eliberarea unei adeverințe, trebuie identificat elementul care lipsește din dosar. Poate fi vorba despre o perioadă de activitate care nu a fost recunoscută, despre veniturile aferente acesteia sau despre încadrarea în anumite condiții de muncă. Fiecare situație necesită dovezi corespunzătoare.
Pentru grupele I și a II-a, documentele trebuie să respecte condițiile legale și să se bazeze pe înscrisuri primare verificabile. Faptul că o altă persoană care a lucrat la aceeași întreprindere a obținut recunoașterea grupei nu înseamnă că încadrarea va fi acceptată automat pentru toți foștii angajați. Dosarul trebuie să conțină dovezi referitoare la situația persoanei care solicită recunoașterea perioadei. Identificarea documentelor existente în arhivă înainte de comandarea adeverinței poate evita cheltuieli pentru acte care nu demonstrează condițiile cerute de lege.
Pensionarii pentru limită de vârstă care au continuat să lucreze după pensionare și au realizat stagii de cotizare pot solicita adăugarea acestora la pensie o singură dată într-un an calendaristic. Regula este prevăzută de articolul 94 alineatul (6) din Legea nr. 360/2023.
Limitarea se referă la recalcularea bazată pe stagiul de cotizare realizat după pensionare. Ea nu trebuie aplicată automat tuturor solicitărilor care urmăresc valorificarea altor documente sau venituri.
Contribuțiile realizate prin activitatea desfășurată după pensionare pot conduce la obținerea unui punctaj suplimentar. Totuși, perioada în care pensia a fost cumulată cu venituri pentru care s-au plătit contribuții nu generează puncte de stabilitate.
Prin urmare, efectul unui an lucrat după pensionare trebuie analizat în funcție de contribuțiile realizate și de regulile de calcul aplicabile. Acest stagiu nu înseamnă automat și acordarea unui bonus de stabilitate.
Continuarea pe pagina următoare »
