Pensia poate fi executată silit, dar nu integral. Ce sume trebuie să îi rămână pensionarului
Datoriile acumulate la bănci, facturile neachitate sau restanțele către asociația de proprietari pot ajunge la executare silită, inclusiv prin poprirea pensiei. Pentru persoanele care depind de acest venit lunar, valoarea sumelor blocate poate influența direct banii disponibili pentru cheltuielile curente.
Executarea unei datorii nu înseamnă însă că întregul venit al pensionarului poate fi folosit pentru plata creditorilor. Codul de procedură civilă stabilește limite pentru reținerile din pensie, prevede condiții speciale pentru veniturile reduse și oferă posibilitatea contestării măsurilor dispuse de executorul judecătoresc.
În cazul unei popriri, verificarea documentelor și a calculelor efectuate este esențială. Trebuie stabilit cât s-a reținut din pensie, dacă există și alte executări active și când a fost luată la cunoștință măsura contestată.
Pentru sesizarea instanței există, de regulă, un termen de 15 zile. Momentul de la care acesta se calculează diferă în funcție de actul atacat și de circumstanțele în care debitorul a aflat despre executare.
Regulile prevăzute la articolul 729 din Codul de procedură civilă diferențiază reținerile în funcție de natura datoriei. Pentru obligațiile obișnuite, cum sunt ratele bancare restante, facturile neachitate sau sumele datorate asociației de proprietari, limita generală este de o treime din pensia lunară netă.
Un alt plafon se aplică obligațiilor de întreținere și alocațiilor pentru copii. În aceste situații, reținerea poate ajunge la jumătate din venitul net lunar. Cele două categorii nu trebuie confundate. Obligația familială de întreținere are un regim diferit de datoria acumulată la „întreținerea blocului”, care este tratată ca o creanță obișnuită.
Diferența poate fi observată în cazul unui pensionar care primește lunar 3.600 de lei net și are o singură executare silită pentru un credit. Dacă se aplică plafonul general de o treime, creditorul poate primi cel mult 1.200 de lei pe lună din pensie, iar suma rămasă după această reținere este de 2.400 de lei.
Existența mai multor datorii nu permite aplicarea separată a plafonului de o treime pentru fiecare creditor, fără respectarea limitei totale. Potrivit regulilor generale din Codul de procedură civilă, atunci când sunt urmărite mai multe creanțe, reținerile cumulate nu pot depăși, de regulă, jumătate din venitul lunar net.
Această limită trebuie avută în vedere și atunci când poprirea este administrată de executori judecătorești diferiți. Numărul dosarelor de executare nu înlătură obligația de a respecta plafonul aplicabil veniturilor urmărite.
Pentru o pensie netă de 3.600 de lei, de exemplu, limita cumulată generală pentru mai multe executări este de 1.800 de lei. Dacă doi creditori solicită plata unor datorii obișnuite, reținerea totală trebuie verificată prin raportare la această limită, nu prin simpla adunare a câte unei treimi din pensie pentru fiecare dosar.
Pensionarul poate verifica situația solicitând informații despre toate popririle active și despre sumele efectiv reținute. Aceste date permit identificarea eventualelor suprapuneri între executări și verificarea modului în care a fost aplicat plafonul legal.
Pentru pensionarii cu venituri mici, calculul nu se rezumă la aplicarea procentului de o treime. Articolul 729 alineatul (3) din Codul de procedură civilă prevede o protecție suplimentară pentru veniturile periodice destinate asigurării existenței, atunci când acestea sunt mai mici decât salariul minim net pe economie.
În asemenea situații, poate fi urmărită numai partea din venit care depășește jumătate din salariul minim net. Prin urmare, trebuie luate în considerare atât plafonul aferent tipului de datorie, cât și pragul de venit protejat de lege.
Dacă pensia este egală cu sau mai mică decât jumătate din salariul minim net aplicabil, nu există o sumă urmăribilă în temeiul acestei reguli. Pentru efectuarea calculului se utilizează valoarea netă a salariului minim, nu valoarea brută.
Spre exemplificare, dacă salariul minim net ar fi de 2.600 de lei, iar pensia unei persoane ar fi de 1.500 de lei, jumătatea salariului minim ar reprezenta 1.300 de lei. Diferența dintre pensie și pragul protejat ar fi de numai 200 de lei, astfel că reținerea pentru o datorie obișnuită nu ar putea fi stabilită automat la 500 de lei, cât ar reprezenta o treime din pensie.
Acesta este un calcul ipotetic, destinat explicării mecanismului legal. Pentru stabilirea sumei care poate fi urmărită într-o anumită lună, trebuie utilizat salariul minim net aplicabil perioadei respective.
Pensia poate fi urmărită înainte de virarea banilor către beneficiar, prin reținerea efectuată la casa de pensii. O altă situație apare atunci când poprirea este instituită asupra contului bancar în care sunt virați banii. Articolul 781 alineatul (2) din Codul de procedură civilă prevede respectarea limitelor legale și pentru poprirea conturilor, în cazul sumelor care beneficiază de protecție potrivit legii. Din acest motiv, trebuie verificat dacă aceeași pensie a fost afectată de rețineri succesive.
De exemplu, dacă pensia netă este de 3.600 de lei, iar casa de pensii a oprit deja 1.200 de lei pentru executarea unui credit, banca nu poate calcula încă o reținere de o treime din cei 2.400 de lei rămași, pentru aceeași executare. Un asemenea calcul ar conduce la depășirea plafonului aferent venitului lunar. Pentru a demonstra că banii provin din pensie și că o parte a fost deja reținută, titularul contului poate prezenta talonul de pensie, extrasul bancar și, dacă situația o impune, o confirmare din partea casei de pensii.
Totuși, protecția acordată pensiei nu se extinde automat, în aceeași formă, asupra tuturor banilor dintr-un cont. Economiile acumulate și încasările provenite din alte surse trebuie analizate distinct, în funcție de natura lor și de regulile legale aplicabile.
După constatarea unei rețineri pe care o consideră nelegală, pensionarul trebuie să identifice mai întâi dosarul de executare. Banca sau casa de pensii poate furniza informații despre executorul responsabil, numărul dosarului și măsura aplicată. Următorul pas este solicitarea documentelor care au stat la baza executării. Printre acestea se numără adresa de înființare a popririi, titlul executoriu, încheierea de încuviințare a executării și evidența sumelor solicitate, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Faptul că blocarea contului s-a produs fără primirea prealabilă a unei somații nu dovedește, prin el însuși, nelegalitatea măsurii. Articolul 783 din Codul de procedură civilă permite înființarea popririi fără somație prealabilă, cu respectarea obligațiilor privind înștiințarea debitorului și comunicarea actelor prevăzute de lege.
Pentru documentarea situației sunt importante taloanele de pensie, extrasele de cont, actele primite de la executor și plicurile aferente comunicărilor. Pot fi necesare și dovezi ale plăților efectuate anterior, documente despre alte popriri, precum și copii ale cererilor depuse la bancă, la casa de pensii sau la executor.
Dacă verificarea indică o depășire a plafonului legal, pensionarul poate solicita în scris recalcularea sumelor și eliberarea părții de venit protejate. Această solicitare administrativă nu înlocuiește însă verificarea termenului pentru contestarea măsurii în instanță.
Contestația la executare este procedura prin care pot fi atacate măsurile considerate nelegale. Cererea se adresează instanței de executare, de regulă judecătoriei care a încuviințat executarea silită, cu respectarea normelor de competență aplicabile dosarului.
Articolul 715 din Codul de procedură civilă stabilește, ca regulă generală, un termen de 15 zile. Data de început se determină în funcție de actul contestat și de momentul comunicării sale ori al luării la cunoștință de către persoana interesată.
În cazul popririi veniturilor periodice, termenul începe cel mai târziu la data primei rețineri efectuate de terțul poprit. Astfel, pensionarul nu trebuie să considere că fiecare reținere lunară îi oferă automat alte 15 zile pentru a contesta înființarea inițială a popririi.
Dacă ulterior apar acte noi sau alte nereguli, posibilitatea contestării acestora trebuie evaluată separat. Natura actului și data la care persoana a aflat despre el pot influența calculul termenului aplicabil.
Nici sesizarea băncii, nici cererea adresată executorului și nici reclamația transmisă casei de pensii nu suspendă, prin simpla lor depunere, termenul pentru contestația la executare. Așteptarea unui răspuns poate avea consecințe dacă între timp expiră perioada legală pentru sesizarea instanței.
Conținutul contestației depinde de problema identificată în dosarul de executare. În funcție de împrejurări, pensionarul poate solicita anularea sau corectarea unui act, respectarea limitelor legale de reținere ori anularea executării, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
Printre aspectele care pot necesita verificări se află depășirea plafonului aplicabil pensiei, nerespectarea protecției veniturilor mici, urmărirea unei datorii achitate sau stabilirea eronată a sumelor datorate. Fiecare motiv trebuie raportat la actele existente și la situația concretă.
Pentru a susține că reținerea este excesivă, nu este suficientă afirmația „mi s-a oprit prea mult”. Cererea poate fi însoțită de un calcul care să indice pensia netă, suma oprită de casa de pensii, valoarea blocată în contul bancar și plafonul considerat aplicabil.
Instanța analizează motivele prezentate și probele administrate, putând dispune măsurile prevăzute de lege dacă identifică nereguli. Efectele hotărârii depind de obiectul cererii și de aspectele care sunt dovedite în dosar.
Depunerea contestației nu determină oprirea automată a executării silite. Pentru suspendarea reținerilor, persoana interesată trebuie să formuleze o cerere adresată instanței și să justifice îndeplinirea condițiilor legale. Solicitarea poate fi făcută odată cu contestația sau separat. De regulă, suspendarea presupune plata unei cauțiuni, care este distinctă de taxa judiciară de timbru.
În situațiile urgente, articolul 719 din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea suspendării provizorii, în condițiile stabilite de lege. Aplicarea acestei proceduri depinde de circumstanțele concrete și de cerințele legale incidente.
Suspendarea executării nu trebuie confundată cu restituirea banilor deja încasați sau cu deblocarea automată a tuturor sumelor din cont. În cerere trebuie explicate împrejurările care justifică măsura solicitată, inclusiv eventuala afectare a veniturilor protejate.
Costul contestației la executare se stabilește potrivit OUG nr. 80/2013, în funcție de obiectul și valoarea cererii. Pentru contestația privind executarea propriu-zisă, articolul 10 alineatul (2) prevede un plafon maxim de 1.000 de lei, fără ca acesta să reprezinte o taxă fixă aplicabilă tuturor dosarelor. Cererea de suspendare a executării silite este taxată cu 50 de lei. Dacă sunt formulate și solicitări care vizează fondul dreptului, calculul taxei poate urma reguli diferite, în funcție de obiectul acestora.
Persoanele care nu dispun de resurse suficiente pentru acoperirea cheltuielilor judiciare pot solicita ajutor public judiciar, potrivit OUG nr. 51/2008. În funcție de situația financiară și de condițiile prevăzute de lege, sprijinul poate acoperi asistența unui avocat sau poate consta în facilități privind plata taxelor judiciare. Acordarea acestui ajutor nu este automată pentru toți pensionarii. Cererea se analizează pe baza situației economice a solicitantului și a criteriilor stabilite de legislație.
Dacă executarea silită sau titlul executoriu este desființat, restituirea sumelor încasate poate fi solicitată prin întoarcerea executării, procedură reglementată de articolele 723–724 din Codul de procedură civilă. În funcție de situație și de condițiile legale, cererea poate fi soluționată în același proces sau poate face obiectul unui demers separat.
Pentru ca recuperarea sumelor să fie analizată de instanță, solicitarea de întoarcere a executării trebuie formulată în mod expres, cu indicarea banilor a căror restituire este cerută și a temeiului invocat, relatează defapt.ro.
Sursa: Capital
