În ultima lună de toamnă sau luna lui „Brumar”, credincioșii ortodocși au parte de trei mari sărbători religioase: Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil (8 noiembrie), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) şi Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie).
Pe lângă cele trei mari sărbători religioase, există și câteva de mai mică importanță, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care mulți credincioși le respectă pentru a fi feriți de cele rele.
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil fac trecerea de la venerarea sfinților și a moaștelor la cultul îngerilor. Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în iconografie purtând haine militare, iar în mână purtând o sabie de foc.
La rândul său, Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Naşterea Domnului, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul şi a Fecioarei Maria. Tot el este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului. El este purtătorul veștii milei dumnezeiești față de oameni.
Arhangelul Gavriil este pictat în icoane purtând veșminte preoțești şi ţinând în mână ori un crin, semnul veștii celei bune, ori o sferă cu însemnele lui Hristos, arătând că el este mesagerul mântuirii oamenilor.
Potrivit credinței populare, Arhanghelul Mihail deține cheile Raiului și apare la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.
Ciobanii de la munte îi consideră pe cei doi arhangheli “patronii oilor”, existând credinţa că cei doi sfinţi vor avea grijă ca acestea să fie sănătoase și cu spor la mărirea turmelor. În trecut, în ajunul praznicului celor doi arhangheli, ciobanii preparau o turtă mare din făină de porumb care purta numele „turta arieților” (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în țarcul oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus, se credea că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos, era mare supărare.
Conform tradiției, în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli, gospodinele duc la biserică bucate și colivă, pe care apoi le împart de sufletul morţilor.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este aceea de a pune frunze de busuioc sub pernă. Acest gest simbolizează puritatea, protecția divină și atragerea iubirii adevărate. Busuiocul este considerat o plantă sacră în tradiția creștină, fiind folosit la sfințirea apei și la diverse ritualuri bisericești. Se spune că dacă fetele nemăritate dorm cu busuioc sub pernă în noaptea de Sfântul Mihail și Gavril, acestea vor avea vise premonitorii despre viitorul lor soț.