Pe 12 octombrie, în cursul serii, președintele României, Nicușor Dan, a transmis pe pagina sa de Facebook o veste dureroasă, care a întristat lumea artistică românească.
Acesta a anunțat trecerea la cele veșnice a pictorului și graficianului Dorel Zaica, un nume de referință în arta contemporană, care s-a stins din viață la vârsta de 86 de ani.
Născut la 22 iulie 1939, Dorel Zaica a lăsat în urmă o moștenire culturală impresionantă și numeroase amintiri frumoase în inimile celor care l-au cunoscut.
În semn de respect, Nicușor Dan i-a adus un omagiu emoționant, publicând câteva dintre fragmentele care l-au impresionat profund, extrase din dialogurile pline de sensibilitate ale artistului cu copiii:
„La ușa inimii cuiva, trebuie să ne rugăm, să năvălim sau să ciocănim?”
„La ușa inimii cuiva, trebuie să ne mișcăm și să dorim cu încetinitorul.” (13 ani)
„Ce este statul?”
„La țărani castraveții și roșiile sunt mai bune. La stat sunt mai rele, că statul mai stă, mai se culcă, mai vine câteodată, și după aia iar stă.” (8 ani)
„Ce limbă se folosește în Iad și în Rai?”
„În Rai și în Iad nu se vorbește nicio limbă, deoarece tot ce a fost de spus s-a spus înainte să ajungem acolo.” (13 ani)
„Ce este sufletul?”
„Sufletul e când îți pune mama prăjituri pe o farfurie și îi lași prăjituri și lu’ ăla mic.” (8 ani)
„De ce visăm noi?”
„Visele sunt ca atunci când îți moare tataia, să îl mai vezi.” (7 ani)
În postarea sa, Nicușor Dan a scris cu emoție:
„Aflu că ne-a părăsit Dorel Zaica. Pictor și grafician. Profesor iubit de multe generații de elevi ai Liceului Tonitza. Dar mai ales — pentru mine — un mare cercetător al creativității copiilor (am selectat mai sus câteva citate fascinante din dialogurile lui cu copiii).
A fost un om bun. Dumnezeu să-l ierte!”
Postarea a adunat rapid numeroase reacții și mesaje de condoleanțe. Cei care l-au cunoscut sau i-au admirat lucrările au transmis gânduri de recunoștință și rugăciuni, pentru ca sufletul artistului să-și găsească odihna în lumină și pace.