Miruță, vicepremierul lui Bolojan – inamicul pensiilor de serviciu, a inițiat o lege prin care vrea restituirea impozitelor reținute de la pensionarii militari

În timp ce, ca vicepremier al Guvernului Bolojan, Radu Miruță îmbrățișa politicile fostului premier liberal adoptate împotriva pensiilor speciale, în special împotriva celor din justiție, dar și atitudinea lui Ilie Bolojan în chestiunea plății salariilor restante, stabilite prin hotărâri judecătorești, cu privire la magistrați, chiar în preziua plecării de la Palatul Victoria, acesta a întors armele. Mai exact, ca deputat, Miruță a depus la Senat un proiect de lege prin care propune, nici mai mult, nici mai puțin, decât restituirea de către stat a sumelor reținute ca impozit progresiv, între ianuarie 2024 și decembrie 2025, de la pensionarii militarii beneficiari de pensii de serviciu sau de pensii militare. Într-o expunere de motive consistentă, fostul vicepremier al lui Bolojan explică faptul că o parte dintre beneficiarii legii propuse de el și-au câștigat aceste drepturi în instanță, prin hotărâri judecătorești definitive și executorii. Asta, în timp ce fostul său șef s-a judecat cu Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că Guvernul a refuzat să achite, anul acesta, tranșa negociată dintr-o restanță salarială către magistrați de 5 miliarde de lei. Și, mai mult, a încercat să blocheze la CCR, fără succes, orice încercare a justiției de a obliga Executivul să respecte hotărârile judecătorești în această materie.

La data de 15 octombrie 2026, Guvernul Bolojan, din conducerea căruia a făcut parte, în calitate de vicepremier, și deputatul USR Radu Miruță, pierdea definitiv procesul cu Înalta Curte de Casație și Justiție referitor la plata restanțelor salariale către judecători și procurori, cu o valoare de 5 miliarde de lei.

Restanțele în cauză au luat naștere, așa cum „Jurnalul” a dezvăluit în această vară, în urma recalculării salariilor din justiție, iar, în anul 2024, au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive și executorii de majorare cu 25% a salariilor magistraților, cu aplicare retroactivă din anul 2018.

Fostul șef al lui Radu Miruță, Ilie Bolojan, care a fost acționat în instanță chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a pierdut procesul pe fond, după ce Guvernul demis în luna mai a acestui an a decis să amâne achitarea tranșelor aferente anului acesta, mutând fondurile către un alt capitol din Legea bugetului de stat.

Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat plângere prealabilă, după care a acționat în judecată Guvernul, la Curtea de Apel București, unde Executivul a pierdut, însă, chiar înainte ca și recursul să fie pierdut, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, contestând intervenția ÎCCJ în stabilirea obligațiilor bugetare ale Guvernului. La 7 octombrie, CCR a respins sesizarea lui Bolojan, ca inadmisibilă.

N-a avut răbdare să se instaleze noul Executiv

În timp ce Guvernul din care a făcut parte ca vicepremier a contestat, prin toate mijloacele, încercând să blocheze achitarea drepturilor câștigate definitiv în instanță de către judecători și procurori, USR-istul Radu Miruță, în calitate de deputat, a introdus, dând dovadă de maximă ipocrizie, în Parlament un proiect de lege care, din punct de vedere al reglementării propuse, vine pe contrasensul acțiunilor Guvernului Bolojan în chestiune a plăților restante.

Astfel, la data de 19 octombrie 2026, adică cu o zi înaintea instalării la Palatul Victoria a noului Cabinet, Radu Miruță, în calitate de deputat, a înregistrat la Senatul României o propunere legislativă, cu numărul B570/2026, privind stabilirea unor măsuri de restituire a sumelor aferente impozitului progresiv.

Radu Miruță arată, în expunerea de motive, că, prin Decizia nr. 724 din 19 septembrie 2024, referitoare la neconstituționalitatea articolului 101 din Codul Fiscxal, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor care reglementau în materia veniturilor din pensii, cu referire la calculul impozitului pe venitul anual din pensii și termenul de plată al acestora.

Concret, prevederile introduse în Codul Fiscal printr-o lege din anul 2023 instituiau un impozit progresiv asupra veniturilor stabilite în baza unor legi sau statute speciale, respectiv pensii de serviciu și pensii militare, impozit stabilit în cotă procentuală.

Cu mult tupeu, vorbește despre respectarea hotărârilor judecătorești

Deputatul USR, fost vicepremier, susține că ordonanța de urgență și cadrul normativ aflate în vigoare nu asigură respectarea principiului securității juridice, potrivit căruia „sub aspectul efectelor deciziei CCR, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, adică de la 1 ianuarie 2024”.

Miruță scrie, în această expunere de motive, că un număr mare de beneficiari de pensii de serviciu și pensii militare s-au adresat atât caselor de pensii, cât și instanțelor de judecată, solicitând restituirea sumelor ce reprezintă impozitul progresiv reținut din venituri din pensii, stabilit în cotă procentuală.

„În evidențele Casei de Pensii sectoriale din cadrul MApN există 27.087 de pensionari ale căror drepturi de pensii au intrat sub incidența prevederilor declarate neconstituționale (…), sumele rezultate din aplicarea respectivelor prevederi fiind în cuantum de 70.000.000 de lei. Un număr de 2.979 dintre pensionarii în cauză au inițiat acțiuni în instanță. 2.138 de pensionari au obținut hotărâri judecătorești favorabile, sumele restituite ridicându-se la valoarea de 8.462/484 de lei, la care se adaugă 818.541 lei reprezentând dobândă, inflație și cheltuieli de judecată. 836 de pensionari au încă procese pe rol, sumele estimate a fi restituite acestora din urmă fiind în cuantum de 2.160.224 lei, la care s-ar adăuga cheltuieli suplimentare corelative”, se precizează în această expunere de motive.

În documentul citat se mai arată că, în ceea ce privește cei 24.113 pensionari aflați în evidențele Casei de Pensii sectoriale a MApN care nu au formulat până în prezent cereri de chemare în judecată, sumele estimate la care ar fi îndreptățiți să le fie restituite sunt de 61.537.516 lei, la care s-ar adăuga cheltuielile suplimentare aferente.

Restanțele ar trebui, conform proiectului, să fie achitate până în martie 2028

În acest sens, proiectul de lege promovat de Radu Miruță prevede, în primul rând, că „sumele reținute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de impozit progresiv stabilit în cotă procentuală, de la data de 1 ianuarie 2024 și până la data de 30 ianuarie 2025, inclusiv, se restituie în tranșe anuale, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea.

De asemenea, legea lui Miruță prevede că restituirea sumelor cu titlu de impozit progresiv stabilit în cotă procentuală se va realiza în perioada 1 decembrie 2026 – 31 martie 2028, astfel: 10 % în decembrie 2026, 40% în martie 2026 și 50% în martie 2028.

Aceeași lege mai stipulează că impozitul lunar din pensie se determină prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii, prevăzut de lege. De asemenea, se prevede că, pentru perioada 1 octombrie 2024 – 3 ianuarie 2025, inclusiv, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducere din venitul din pensie a sumei neimpozitabile lunare de 3.000 de lei. Iar, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 septembrie 2024, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensii a sumei neimpozitabile de 2.000 de lei.

Mai departe, procedura de plată eșalonată se aplică în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive și executorii pronunțate în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 iulie 2026, cu excepția sumelor plătite până la data intrării în vigoare a legii lui Miruță. În acest timp, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

Proiectul mai prevede și că restituirea sumelor se va face, din oficiu, de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale.

Deși, pe fond, argumentația stă în picioare, demersul legislativ este unul ipocrit

Așa cum am arătat mai sus, inițiativa lui Radu Miruță, dincolo de argumentația care a stat la baza ei, este una ipocrită. Asta, deoarece Guvernul din care inițiatorul a făcut parte a acționat, în ultimul an, împotriva pensiilor de serviciu, în mod special împotriva pensiilor speciale ale magistraților, pe care, practic, a reușit să le anihileze printr-o lege controversată. Acum, însă, Miruță acționează exact în sens contrar politicii Guvernului Bolojan, printr-un proiect de act normativ promovat, ca deputat, cu o zi înainte să își piardă mandatul de vicepremier.

Proiectul lui Radu Miruță este susținut cu semnătură de încă 40 de senatori și deputați de la USR, printre care se regăsesc Stelian Ion, Allen Coliban, Diana Stoica, Adrian Echert, Radu Mihaiu, Ștefan Pălărie, Simona Spătaru sau Emanuel Ungureanu.

Legea lui Radu Miruță, dacă ar fi să primească votul Parlamentului, aruncă în brațele actualului guvern povara plății acestor restanțe și, totodată, ar acționa retroactiv, adică încălcând exact principiul constituțional pe care USR l-a invocat, în vară, când a atacat noua lege a ANI și articolul care l-a lăsat pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei. Nu criticăm, aici, legea, pe fondul ei, sau dreptul persoanelor vizate la recuperarea acestor venituri reținute de stat cu titlu de impozit progresiv, ci dubla măsură pe care Radu Miruță și cei de la USR o aplică, în acest caz, față de politicile îmbrățișate pe vremea când făceau parte din Guvernul Bolojan.

Sursa: Jurnalul