Exotic la exterior și surprinzător de versatil în bucătărie, kiwiul a depășit de mult statutul de simplu ingredient pentru salatele de fructe. În anii 1970 a ajuns popular și în gastronomia din Los Angeles, unde bucătarii și barmanii l-au folosit ca să dea o notă acidulată și un aspect neobișnuit deserturilor și cocktailurilor, potrivit El Pais.
Pe lângă aspectul distinctiv și gustul proaspăt, kiwiul se remarcă prin profilul nutrițional. Are fibre și vitamina C, iar în plus conține potasiu și compuși cu proprietăți antioxidante. Pentru cine vrea să își diversifice alimentația fără schimbări radicale, fructul este o opțiune practică.
„Fără să existe superalimente, așa cum sunt uneori prezentate în reclame, kiwiul este un fruct deosebit, ușor superior altora”, explică Aitor Sánchez, membru al Panelului de Experți în Nutriție al Zespri.
Nutriționistul spune că un avantaj des trecut cu vederea este cât de ușor poate fi consumat kiwiul în fiecare zi.
„Este un aliment ușor de transportat, se păstrează bine în fructieră și poate fi împărțit ușor în porții, în funcție de persoană. Chiar și inconvenientul că trebuie să-l decojim poate fi depășit cu ușurință dacă alegem să-l tăiem în jumătate și să-l mâncăm cu lingurița.”
Unii preferă să mănânce kiwiul cu tot cu coajă, după ce îl spală bine, dacă le place textura.
Interesul pentru alimentația sănătoasă crește, însă a transforma intențiile în obiceiuri constante rămâne greu. În Spania, potrivit datelor citate în materialul publicat de revista ELLE, nouă din zece persoane sunt preocupate de alimentație, dar doar 28% reușesc să mențină obiceiuri sănătoase în viața de zi cu zi.
Avalanșa de informații de pe rețelele sociale contribuie la această diferență. Acolo, dietele la modă, postul alimentar sau discuțiile despre microbiotă și glicemie pot crea confuzie, mai ales când sunt prezentate fără suficient context.
„A devenit la modă să vorbim despre cazuri particulare: postul alimentar, microbiota, glicemia… fără ca acestea să fie adevăratele preocupări și priorități pentru sănătate. Oamenii au nevoie de mesaje pe care să le poată aplica, nu de o povară mentală suplimentară”, subliniază Aitor Sánchez.
O alimentație echilibrată nu cere calcule permanente, reguli imposibil de respectat sau renunțarea la toate alimentele preferate. Contează consecvența și alegerea unor produse care aduc nutrienți importanți și care se pot integra firesc în rutina zilnică.
Printre miturile despre alimentația sănătoasă, unul spune că ea presupune sacrificii mari. În realitate, o strategie mai ușor de păstrat este să acordăm atenție densității nutriționale, adică nutrienților pe care îi furnizează un aliment în raport cu aportul său caloric.
„Cu cât rutina unei populații este mai sedentară, cu atât dieta acesteia are mai puțin spațiu pentru a include nutrienți suplimentari”, observă specialistul.
Alegerea alimentelor devine deosebit de importantă pentru cei care stau multe ore la birou. Când activitatea fizică este redusă, necesarul energetic poate fi mai mic, dar organismul are în continuare nevoie de vitamine, minerale, fibre și alte substanțe esențiale.
Meniul se poate diversifica cu kiwi, fără să fie nevoie de o schimbare radicală a alimentației. Consumarea unui fruct la micul dejun, adăugarea lui într-un bol cu iaurt sau includerea lui într-o gustare sunt gesturi ușor de repetat.
Important e ca fructele să facă parte dintr-o alimentație variată, alături de legume, cereale integrale, surse de proteine și grăsimi sănătoase.
Kiwi verde sau kiwi galben: ce diferențe există
Cele două varietăți populare de kiwi au caracteristici diferite, atât la gust, cât și din punct de vedere nutrițional.
Varietatea galbenă are pulpa aurie, textura fină și gustul dulce, cu note tropicale. Potrivit valorilor nutriționale prezentate de producător, conține 152 de miligrame de vitamina C la 100 de grame de fruct.
Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și participă la formarea normală a colagenului. Ajută la reducerea oboselii și a extenuării. Pe lângă asta, contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
În schimb, kiwiul verde are un gust mai acrișor și mai răcoritor. Este cunoscut pentru conținutul de fibre solubile și insolubile, care contribuie la funcționarea normală a tranzitului intestinal și pot susține sănătatea digestivă în cadrul unei alimentații echilibrate.
Fibrele contează și pentru microbiotă, pentru că anumite tipuri pot fi folosite de microorganismele benefice din intestin. Efectele depind însă de alimentația generală, de cantitatea de fibre consumată și de particularitățile fiecărei persoane.
Pentru Aitor Sánchez, potențialul culinar al kiwiului merită la fel de multă atenție ca beneficiile nutriționale.
Una dintre cele mai simple variante este consumul la micul dejun. Adăugat într-un bol cu fulgi de ovăz, iaurt și nuci, fructul oferă gust proaspăt și contribuie la aportul zilnic de fibre și vitamine.
Smoothie-ul cu kiwi și alte fructe este potrivit pentru cei care vor un mic dejun rapid sau o gustare după activitatea fizică. Pentru un aport mai echilibrat, băutura poate fi asociată cu iaurt simplu sau cu o altă sursă de proteine.
La salate, kiwiul poate fi folosit, gustul său dulce-acrișor completând ingredientele proaspete. Alături de frunze verzi, nuci și o sursă de proteine, precum brânza sau leguminoasele, poate aduce varietate unei mese obișnuite.
Cei care vor să experimenteze pot pune fructul în carpaccio de fructe, deserturi de casă sau sosuri pentru anumite preparate. Totuși, kiwiul proaspăt nu se potrivește cu orice combinație: enzimele sale pot descompune proteinele din unele produse lactate și pot modifica textura acestora dacă amestecul este lăsat prea mult timp.
Transportul e simplu, iar un kiwi luat la birou poate înlocui o gustare mai puțin nutritivă. Pregătirea lui necesită puțin timp.
