După luni de negocieri și apeluri internaționale, autoritățile ucrainene pregătesc o operațiune de evacuare pentru aproximativ 6.000 de civili, inclusiv 200 de copii, blocați în orașul Oleşki, pe malul stâng al Niprului. Nu se știe încă pe ce rută și în ce condiții vor putea pleca oamenii.
Situația din comunitatea teritorială Oleşki, din regiunea Herson, a atras atenția internațională în august și septembrie. Acolo, civilii sunt blocați pe malul stâng al Niprului, la aproximativ nouă kilometri de Herson, oraș eliberat de forțele ucrainene în 2022.
Între timp, oamenii din zonă au încercat să iasă din teritoriul ocupat. Potrivit voluntarilor citați de publicația ucraineană Ukrainska Pravda, unii dintre cei care au reușit să plece aveau nevoie de îngrijiri medicale urgente și de o perioadă de recuperare în sate mai sigure din regiunea Herson, înainte să își poată continua drumul.
Voluntarii vorbesc despre cazuri extreme de malnutriție. Unii bărbați adulți ar fi ajuns să cântărească mai puțin de 40 de kilograme, după ce, potrivit relatărilor, au supraviețuit în timpul verii mâncând iarbă.
La jumătatea lunii septembrie, ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubineț spunea că Rusia refuză să organizeze evacuarea. Kievul a mers mai departe cu negocierile pentru salvarea civililor.
Vicepreședinta Parlamentului European, Pina Picierno, a intrat în grevă a foamei ca gest de solidaritate cu oamenii blocați. Papa Leon al XIV-lea s-a alăturat cererilor pentru deschiderea unor coridoare umanitare și i-a cerut personal președintelui rus, Vladimir Putin, să contribuie la salvarea cetățenilor ucraineni.
O încetare a focului pentru evacuare
Pe 23 octombrie 2026, Casa Albă a anunțat că Melania Trump ar fi reușit să negocieze o încetare a focului pe direcția Herson, pentru ca civilii din comunitatea Oleşki să poată fi evacuați.
Kremlinul a confirmat imediat informația și a spus că prima doamnă a Statelor Unite coordonează personal procesul.
Conform declarațiilor preliminare ale ombudsmanului ucrainean, încetarea focului ar urma să intre în vigoare pe 27 octombrie. Informația ar fi fost confirmată și de Statul Major General al Ucrainei.
Planul prevede două zile pentru deminarea rutelor și pentru transportul ajutoarelor umanitare în comunitate.
„Vom monitoriza permanent desfășurarea acestei misiuni. Ajutoarele umanitare vor fi livrate fizic la Oleşki, iar situația de la fața locului va fi verificată. Cel mai important este să se pună capăt blocadei, astfel încât civilii care doresc să plece să poată părăsi Oleşki în siguranță”, a declarat Lubineț.
Încă nu se știe dacă înțelegerea va permite evacuarea tuturor celor care vor să plece și dacă încetarea focului va fi respectată pe durata operațiunii.
Din discuțiile cu voluntarii reiese că locuitorii din Oleşki nu au încredere că o evacuare poate fi sigură. Unii se tem că politicienii își folosesc suferința pentru a obține capital de imagine.
Irina, al cărei nume a fost schimbat din motive de securitate, vede cu precauție anunțurile despre evacuare.
Ea spune că nu toată lumea din comunitate crede că va putea pleca, iar unii nu sunt pregătiți să își lase casele. Totuși, mulți continuă să spere că vor avea această șansă.
Una dintre principalele necunoscute rămâne ruta de evacuare. Autoritățile nu au anunțat încă oficial traseul, iar printre locuitori se discută două variante: deplasarea către teritoriile controlate de guvernul ucrainean sau plecarea în Rusia.
Biroul ombudsmanului și voluntarii adună acum date despre cei care vor să fie evacuați și le evaluează starea fizică. Autoritățile ucrainene spun că vor încerca să îi ajute pe toți, inclusiv pe cei care și-au pierdut documentele.
„Toate sursele din țările mediatoare, de exemplu din Vatican, spun că locuitorilor din Oleşki și din satele învecinate li se vor oferi două variante: plecarea în Ucraina, în teritoriile controlate de guvern, sau în Federația Rusă”, a declarat pentru Ukrainska Pravda Mihail Savva, expert al Centrului pentru Libertăți Civile.
Pentru cei cu o poziție pro-ucraineană, acceptarea unei rute care traversează teritorii ocupate poate fi deosebit de riscantă. Se tem de procedurile de filtrare impuse de autoritățile ruse și de eventualele interogatorii.
În grupurile locale de pe rețelele sociale, voluntarii le cer oamenilor să transmită numele și datele celor care vor fi nevoiți să plece prin teritoriile ocupate. Scopul este monitorizarea deplasării și a siguranței acestora și, dacă va fi nevoie, să li se acorde ajutor pentru a ajunge în zonele controlate de Ucraina.
Există și teama, în comunitate, că operațiunea ar putea fi ultima șansă de a ajunge pe teritoriul controlat de Kiev, iar mai târziu locuitorii ar putea fi supuși unei plecări forțate în Rusia. De asemenea, voluntarii avertizează că bombardamentele s-ar putea intensifica după expirarea perioadei în care va funcționa coridorul umanitar.
O imagine mai clară ar putea apărea la 27 octombrie, data la care ar urma să intre în vigoare încetarea focului pe direcția Herson.
