Decizia surprinzătoare a Lianei Arsenie, șefa Curții de Apel București, în mijlocul scandalului din justiție. Cum a reacționat judecătoarea după protestele din toată țara

Magistrații Curții de Apel București sunt așteptați să se reunească luni, 15 decembrie, de la ora 12:00, într-un climat extrem de tensionat, alimentat de dezvăluiri publice fără precedent și de proteste succesive din sistemul judiciar. Contextul este marcat atât de impactul documentarului Recorder privind presupuse abuzuri din justiție, cât și de declarațiile tranșante ale judecătoarei Raluca Moroșanu, care au readus în prim-plan disfuncționalitățile interne ale uneia dintre cele mai importante instanțe din România.

Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, întâlnirea a fost convocată de judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, care a solicitat prezența tuturor judecătorilor la o discuție având ca temă „problemele reale” ale instanței. Formularea aleasă a generat deja numeroase reacții și interpretări, în condițiile în care, în ultimele zile, spațiul public a fost dominat de acuzații grave legate de modul de conducere al CAB, de lipsa de transparență decizională și de concentrarea puterii administrative într-un cerc restrâns.

Reuniunea are loc la scurt timp după conferința de presă extraordinară susținută joi, 12 decembrie, de conducerea Curții de Apel București. Evenimentul, organizat inițial pentru a oferi clarificări în urma documentarului Recorder, a fost marcat de un moment tensionat, când judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit public cu o declarație de protest. Gestul său a fost perceput ca un act rar de contestare directă a conducerii instanței și a accentuat tensiunile deja existente în interiorul sistemului.

Întâlnirea de luni vine după cinci zile consecutive de proteste ale magistraților din mai multe orașe ale țării. Aceste acțiuni au fost declanșate atât de conținutul documentarului Recorder, care vorbește despre posibile derapaje și abuzuri în justiție, cât și de solidarizarea unor judecători cu dreptul la libertatea de exprimare al colegilor lor. În acest cadru, interviul acordat duminică de Raluca Moroșanu publicației Recorder a avut un impact major, fiind considerat de mulți un moment de cotitură în dezbaterea despre funcționarea internă a instanțelor.

Declarațiile care au inflamat sistemul

În acel interviu, judecătoarea Raluca Moroșanu a formulat acuzații extrem de dure, susținând că în cadrul Curții de Apel București există presiuni interne constante, o lipsă cronică de transparență în procesul decizional și o concentrare excesivă a puterii în mâinile conducerii. Ea a afirmat că judecătorii nu mai sunt consultați în privința deciziilor importante și că modificările legislative adoptate în 2022 au întărit controlul administrativ asupra activității instanței.

Moroșanu a comparat modul de funcționare al CAB cu cel al unei entități private: „Suntem tratați ca angajații unui SRL, unde patronul stabilește tot, iar ceilalți se supun”. Declarația descrie, potrivit acesteia, un climat profesional dominat de teamă și conformism, în care exprimarea opiniilor critice este descurajată, chiar și atunci când sunt în joc principii fundamentale ale justiției.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale intervenției sale a fost solicitarea explicită ca Lia Savonea să părăsească magistratura. Judecătoarea a vorbit despre aceasta ca despre o persoană care „se crede invincibilă”, sugerând că poziția și influența sa ar fi creat un sistem în care anumite persoane se simt protejate indiferent de deciziile luate. Moroșanu a precizat că este conștientă de riscurile asumate prin aceste afirmații, inclusiv de posibilitatea unor sancțiuni disciplinare sau chiar a excluderii din magistratură.

Declarațiile sale au fost privite de unii colegi drept un act de curaj, iar de alții ca un semnal de alarmă privind amploarea crizei din sistem. În același timp, ele au ridicat întrebări serioase legate de modul de luare a deciziilor administrative, de organizarea completelor de judecată și de eventualele influențe asupra actului de justiție.

Judecătoarea Moroșanu a cerut, totodată, modificarea legilor justiției, susținând că revenirea la un sistem mai echilibrat, cu promovări bazate pe concurs și cu o distribuție mai clară a puterii administrative, ar putea reduce presiunile interne. Ea a atras atenția că schimbările frecvente ale completelor și modul de organizare a activității pot influența direct soluționarea dosarelor și pot afecta încrederea publicului în justiție.

Un moment decisiv pentru Curtea de Apel București

În acest context extrem de tensionat, întâlnirea convocată de conducerea Curții de Apel București este privită atât cu așteptări, cât și cu scepticism. Sursele judiciare nu pot spune dacă discuția de luni va aborda direct acuzațiile formulate de Raluca Moroșanu sau dacă se va limita la o analiză generală a problemelor administrative. De asemenea, rămâne neclar dacă vor fi propuse măsuri concrete sau dacă reuniunea va avea mai degrabă un rol formal, fără efecte imediate.

Lipsa unui punct de vedere oficial din partea Curții de Apel București până în acest moment a alimentat speculațiile. Pentru unii magistrați, tăcerea conducerii este interpretată ca o evitare a subiectelor sensibile, în timp ce alții consideră că este vorba despre necesitatea unei analize interne înainte de orice reacție publică.

Protestele recente au scos la iveală o nemulțumire mai amplă, care depășește cazul punctual al CAB. Judecători din mai multe instanțe au vorbit despre presiuni administrative, teama de represalii și dificultatea de a-și exprima liber opiniile. În acest context, documentarul Recorder a acționat ca un catalizator, aducând la suprafață frustrări acumulate de-a lungul anilor.

Solidarizarea unei părți a magistraților cu Raluca Moroșanu sugerează că problemele semnalate nu sunt izolate, în timp ce reacțiile critice la adresa sa arată o divizare profundă a sistemului. Unii consideră că astfel de aspecte ar trebui discutate exclusiv intern, alții susțin că transparența publică este singura cale spre o reformă reală.

Întâlnirea de luni este văzută, astfel, ca un test important pentru Curtea de Apel București: fie va marca începutul unui dialog autentic și al unor posibile schimbări, fie va fi percepută ca o încercare de a calma spiritele fără a aborda fondul problemelor. Miza este majoră, nu doar pentru magistrații CAB, ci și pentru credibilitatea întregului sistem judiciar.

Până la apariția unor clarificări oficiale, rămâne de văzut dacă acuzațiile lansate vor genera reacții instituționale concrete sau dacă tensiunile vor continua să se acumuleze. Cert este că dezbaterea declanșată de documentarul Recorder și de declarațiile Ralucăi Moroșanu a scos la iveală o criză de încredere care nu mai poate fi ignorată, iar modul în care va fi gestionată această situație va avea un impact semnificativ asupra percepției publice și asupra climatului din magistratură.