Pe 31 octombrie bilanțul era de 27 de morți, pe 1 noiembrie de 30, iar pe 3 noiembrie de 32. Pe 7 noiembrie erau 35, pe 8 noiembrie 43, iar pe 12 noiembrie 54.
Numărul a ajuns la 60 pe 22 noiembrie, la 63 pe 22 decembrie și la 64 pe 14 martie 2016.
Al 64-lea a fost Radu Sienerth, student de 21 de ani la ASE, fiu de miner din Petroșani. A murit la Spitalul Floreasca, ultimul pacient de la Colectiv încă internat într-un spital din România.
În iulie 2017 a murit și un tânăr care supraviețuise incendiului. Familiile și asociațiile victimelor vorbesc de atunci despre 65 de oameni pierduți după Colectiv.
Din trupa Goodbye to Gravity, basistul Alexandru Pascu a murit pe 11 noiembrie, într-un spital din Franța, unde fusese transferat. 34 de răniți au fost duși în clinici din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel și Elveția.
Mai bine de jumătate dintre cei care au murit după Colectiv au ieșit vii din club.
Pe 3 noiembrie 2015, oamenii au ieșit în stradă. A doua zi, pe 4 noiembrie, peste 30.000 de oameni s-au adunat în Piața Universității, iar alte zeci de mii au protestat în marile orașe, sub mesajul care a rămas: „Corupția ucide”.
În aceeași zi, premierul Victor Ponta și-a anunțat demisia, iar primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a demisionat și el. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier interimar pe Sorin Cîmpeanu.
Ancheta a scos la iveală un lanț de nereguli. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu pentru astfel de evenimente, iar artificiile nu aveau ce căuta într-o sală închisă, cu tavan și stâlpi îmbrăcați în material inflamabil.
Decizia definitivă a venit abia în mai 2022, la Curtea de Apel București, după amânări repetate.
Patronii clubului au primit: Alin Anastasescu, 11 ani și 8 luni de închisoare; Costin Mincu, 8 ani; Paul Gancea, 6 ani și 4 luni.
Pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au primit câte 6 ani și 10 luni, iar inspectorii ISU George Matei și Antonina Radu, câte 8 ani și 8 luni.
Fostul primar Cristian Popescu Piedone a primit 4 ani cu executare. În iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat, apreciind că fapta lui nu mai este prevăzută de legea penală.
Dosarul „Colectiv 2”, despre felul în care au fost tratați răniții în spitalele din România și despre transferurile în străinătate, a fost clasat în iulie 2024.
În martie 2025, la plângerea familiilor, Înalta Curte a dispus redeschiderea anchetei. Printre cei vizați este fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu.
Ce s-a schimbat în 11 ani? Răspunsul cel mai concret e unul care doare.
Primul centru pentru mari arși din România a fost inaugurat abia în aprilie 2026, la Timișoara, la aproape zece ani și jumătate după Colectiv. Centrul are 6 paturi pentru mari arși, 6 pentru arși intermediari și 5 pentru microchirurgie. A costat 66 de milioane de euro, din fonduri europene.
Celelalte două centre promise, la Târgu Mureș și la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu” din București, erau încă în construcție la ultimele informații publice. Al patrulea, prevăzut încă din 2014 pentru adulți, la Spitalul „Bagdasar-Arseni” din București, nu ajunsese nici măcar în faza de proiect.
În 2025, centrul de arși de la Spitalul Floreasca, cel care tratase o parte dintre răniții de la Colectiv, și-a pierdut statutul de centru pentru mari arși, după descoperirea unui focar cu ciuperca Candida auris. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat atunci că sesizează Parchetul.
Pe strada Tăbăcarilor, acolo unde era clubul, oamenii vor aprinde și anul acesta lumânări. Vor fi părinții care au îmbătrânit 11 ani așteptând dreptate. Vor fi și supraviețuitorii, care poartă încă cicatricile, dar și cei care erau prea mici în 2015 ca să știe ce a însemnat Colectiv.
Pentru ei, cel mai important lucru e ca numele celor 65 să nu fie uitate.
