Curtea Constituțională a României (CCR) s-a reunit miercuri dimineață, de la ora 09:30, pentru a analiza cele cinci măsuri incluse în al doilea pachet legislativ al Guvernului Ilie Bolojan, printre care și reforma pensiilor magistraților. Opoziția a depus opt contestații, acuzând încălcări ale Constituției și transferul nejustificat al puterii legislative către Executiv. La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat CCR, susținând că legea privind pensiile speciale slăbește justiția și statutul constituțional al magistraților.
UPDATE 11:30 – CCR a decis amânarea verdictului referitor la pensiile speciale și alte trei proiecte legislative până pe 8 octombrie.
Contestațiile opoziției
Din totalul de nouă sesizări, opt au fost depuse de AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). Formațiunile reclamă lipsa unei dezbateri reale și efecte economice negative asupra populației.
„Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR într-un comunicat.
Contestatarii vizează, printre altele:
- „Mamă, dacă nu te sun, înseamnă că m-au spânzurat!” Acestea au fost ultimele cuvinte ale romanului condamnat la moarte in Malaezia trimise in tara!
- Avertizare ANM: România Intră în Primul Episod de Iarnă Autentică. Ger de -20C, Ninsori și Viscol Extins
- Tot mai multe persoane aleg să poarte părul cărunt natural. Psihologii explică ce transmite această opțiune
legea privind redresarea și eficientizarea resurselor publice;
legea care restructurează activitatea unor autorități administrative autonome;
modificările OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
o serie de schimbări în domeniul sănătății.
AUR susține că procedura asumării răspunderii este abuzivă și că nu există o „urgență” reală pentru aplicarea ei:
„Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se mai arată în comunicat.
Formațiunea face apel la judecătorii CCR să respingă în bloc proiectele și să transmită un mesaj ferm în apărarea democrației.
Poziția ÎCCJ
Cea de-a noua contestație vine de la ÎCCJ, care pe 4 septembrie a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale cu privire la modificările aduse pensiilor magistraților.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se preciza în comunicatul instanței.
ÎCCJ atrage atenția că noua lege contravine a 37 de decizii obligatorii ale CCR și încalcă principii precum: statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, legalitatea, neretroactivitatea, încrederea legitimă și nediscriminarea. Totodată, ar fi fost ignorată obligația obținerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a proiectului.
Judecătorii CCR au subliniat că statutul constituțional al magistraților „nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție fundamentală pentru statul de drept și democrație”.
Prevederile legii
Actul normativ stipulează că judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți ai ÎCCJ și CCR, cu o vechime de minimum 35 de ani (dintre care cel puțin 25 în funcțiile respective), pot ieși la pensie la vârsta standard prevăzută în sistemul public. Ei ar urma să beneficieze de o pensie de serviciu de 55% din media veniturilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, dar nu mai mult de 70% din venitul net avut în ultima lună de muncă.
