Consilierul Banca Națională a României, Eugen Rădulescu, a transmis un avertisment dur privind măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Prezent duminică seară la Digi24, oficialul a afirmat că tăierea cheltuielilor din administrație cu 10% este insuficientă și că România evită, în continuare, reformele structurale reale.
„Nu. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”, a declarat Eugen Rădulescu.
Critici dure la adresa administrației publice
Consilierul BNR a subliniat că problema majoră o reprezintă dimensiunea exagerată a cheltuielilor administrației publice și lipsa unei reorganizări administrativ-teritoriale. Potrivit acestuia, tema reformei a fost practic abandonată.
„Partea care mă îngrijorează cel mai tare este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat”, a spus Rădulescu.
El a arătat că România funcționează cu 41 de județe și aproximativ 3.200 de localități, o structură pe care o consideră disproporționată față de dimensiunea țării.
„Pentru o țară ca România, aceasta este o risipă colosală. Suntem, din păcate, încă în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem să ne modernizăm. Aici este marea problemă”, a adăugat consilierul BNR.
„Tăierile vor fi temporare”
Eugen Rădulescu a avertizat că, în lipsa unei reforme profunde, reducerile de 10% riscă să fie aplicate doar formal și pe termen scurt.
„Dacă acest lucru nu se mișcă, și nu pare să se miște, cele 10 procente vor fi anul acesta și anul viitor, după care probabil se va spune: gata, am terminat, nu mai facem asta”, a explicat el.
Reforma nu necesită schimbarea Constituției
Oficialul BNR a mai precizat că o reorganizare administrativă nu ar presupune neapărat modificarea Constituției.
„Poți să nu le mai numești județe sau să le numești regiuni, nu contează. Important este că nu trebuie să fie 41. Constituția nu spune nicăieri că România trebuie să aibă exact 41 de județe”, a declarat Rădulescu.
Chiar dacă șansele unei reforme ample sunt reduse, acesta a subliniat că măsurile sunt absolut necesare pentru modernizarea statului.
Situația rezervelor BNR
Potrivit datelor oficiale, la finalul lunii decembrie 2025, rezervele valutare ale BNR au ajuns la 64,8 miliarde de euro, în scădere față de nivelul de 65,408 miliarde euro înregistrat la finalul lunii noiembrie 2025, dar peste nivelul de 62,135 miliarde euro consemnat la 31 decembrie 2024.
Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone, valoarea acesteia fiind estimată la 12,217 miliarde euro, în contextul evoluției prețurilor internaționale.
Astfel, rezervele internaționale totale ale României (valută plus aur) se situau, la 31 decembrie 2025, la 77,017 miliarde euro. Pentru luna ianuarie 2026, plățile scadente în contul datoriei publice denominate în valută însumează aproximativ 389 milioane euro.
