„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind lovirea țintelor, stabilirea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a afirmat acesta.
Noile avertismente apar după ce autoritățile iraniene au transmis deja un mesaj direct României, în luna martie 2026.
Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat Bucureștiul asupra consecințelor deciziei de a permite Statelor Unite să folosească baze militare românești pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.
„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat atunci oficialul iranian.
Baghaei a susținut că o asemenea decizie ar atrage răspunderea internațională a României și a vorbit despre posibile consecințe politice și juridice.
Avertismentul a venit după ce Parlamentul României a aprobat solicitarea privind dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul țării, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Ministerul român al Afacerilor Externe a respins interpretarea Teheranului și a subliniat că România nu participă la război.
„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE într-un comunicat din 16 martie.
Diplomația română a precizat că acordul bilateral din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a unor baze militare din România, iar sistemul antirachetă găzduit de țară are caracter strict defensiv.
România găzduiește mai multe instalații militare importante pentru cooperarea cu Statele Unite și pentru apărarea flancului estic al NATO.
Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este unul dintre principalele puncte de sprijin pentru forțele americane din regiunea Mării Negre.
La Deveselu funcționează sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, integrat în arhitectura de apărare a Alianței Nord-Atlantice.
Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii a fost, la rândul ei, inclusă în planurile de sprijin militar american aprobate în martie.
Declarațiile vin într-un moment delicat al negocierilor cu Statele Unite, în timp ce administrația Donald Trump analizează posibilitatea unor noi operațiuni militare.
Marți, un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Washingtonul și Teheranul sunt încă departe de un acord pentru încheierea conflictului, în ciuda eforturilor de mediere conduse de Qatar.
Iranul cere ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea rolului său în controlul Strâmtorii Ormuz.
Tensiunile au fost alimentate și de noi lovituri americane asupra unor obiective militare iraniene de pe insula Qeshm, în apropierea Strâmtorii Ormuz, în noaptea de luni spre marți.
Potrivit oficialilor americani citați de Reuters, operațiunea a vizat sisteme de apărare antiaeriană și a avut un caracter limitat.
