Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în doar două zile, dacă Statele Unite acceptă o serie de cereri. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul de Externe de la Teheran, după o săptămână de negocieri intense menite să evite reluarea războiului, scrie The New York Times.
Aceste cereri par însă greu de acceptat pentru Washington. Printre ele se numără ridicarea sancțiunilor impuse de administrația Trump și deblocarea unor active iraniene înghețate în valoare de miliarde de dolari.
Declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, au venit la doar câteva ore după ce președintele Donald Trump a afirmat, la un miting electoral, că ar putea decide în cele din urmă să-i dea Iranului „lovitura de ciocan” dacă cele două părți nu ajung la un acord pentru încheierea războiului.
Teheranul a blocat practic Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă esențială pentru transportul de petrol și gaze din Golful Persic, după ce forțele americane și israeliene au atacat țara în februarie. Decizia a provocat haos pe piețele energetice și continuă să zguduie economia mondială.
Planuri pentru noi lovituri asupra Iranului au fost deja pregătite de oficialii militari americani și israelieni, după alegerile americane de la jumătatea mandatului, care au loc săptămâna aceasta.
Liderii iranieni au avertizat că, dacă țara va fi atacată din nou, forțele sale își vor extinde lista de ținte. Acum iau în calcul public și retragerea din Tratatul de neproliferare nucleară, care interzice dezvoltarea armelor nucleare.
Retorica s-a înăsprit tot mai mult atât la Teheran, cât și la Washington, iar mediatorii din Qatar încearcă să obțină un acord între cele două țări chiar în ultimul moment.
În ultimele zile, de la Teheran au venit semnale că negocierile au înregistrat unele progrese, deși Baghaei a subliniat că discuțiile nu au ajuns încă în stadiul în care negociatorii iranieni să fie dispuși să stea la aceeași masă cu omologii lor americani.
Baghaei a declarat luni în fața jurnaliștilor: „Dacă cererile legitime ale Iranului sunt acceptate și puse în aplicare, întregul plan ar putea fi implementat în două zile, securitatea în Strâmtoarea Ormuz ar putea fi restabilită și procesul de negociere ar putea începe”. „Realizarea acestui lucru depinde în întregime de voința și decizia Washingtonului”.
Prețul de referință al petrolului la nivel mondial a scăzut luni cu aproximativ 8%, până la circa 104 dolari pe baril. Piața pare să reacționeze la posibilele progrese din negocieri.
Totuși, situația din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne periculoasă. În octombrie au fost atacate peste 35 de nave, mai multe decât în oricare altă lună de la începutul războiului.
În septembrie, Iranul a propus un acord în etape pentru redeschiderea strâmtorii. Cele două tabere ar fi făcut, pe rând, concesii, iar la final Teheranul ar fi garantat trecerea în siguranță prin strâmtoare, în timp ce Washingtonul ar fi ridicat blocada navală asupra porturilor iraniene.
După această primă etapă, Iranul a propus ca cele două părți să înceapă negocierile pentru un acord de pace cuprinzător, care să relanseze și discuțiile despre programul său de îmbogățire a uraniului. Oficialii americani au respins propunerea, spunând că Iranul ar trebui să-și asume mai devreme concesii în privința programului nuclear.
Mediatorii qatarezi au reușit în ultimele săptămâni să relanseze negocierile. Mai întâi au redus la cinci zile termenul pentru punerea în aplicare a primei etape, iar mai recent l-au comprimat la doar două zile, a declarat sâmbătă ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, pentru postul Al Jazeera.
Araghchi nu a pomenit nimic despre concesii nucleare. Într-un interviu televizat acordat tot sâmbătă, Mohsen Rezaei, consilierul pentru securitate națională al Iranului și unul dintre oficialii care supraveghează negocierile, a declarat că discuțiile pe tema programului nuclear ar putea începe doar după ce Washingtonul va îndeplini condițiile Teheranului.
Pe lângă cererile legate de sancțiuni și de activele înghețate, Araghchi a precizat în interviu că SUA ar trebui să recunoască și un acord între Oman și Iran privind administrarea, pe viitor, a traficului prin strâmtoare.
În același timp, Rezaei a dezvăluit că o scrisoare recentă despre negocieri, primită din partea vicepreședintelui american JD Vance, arăta un ton schimbat față de Iran. Oficialul iranian a numit acest lucru „un semn bun”.
Chiar dacă liderii din Golf își pun speranța într-o soluție diplomatică, ei sunt „pregătiți pentru ce este mai rău”, a declarat Anwar Gargash, consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite, la conferința de securitate Dialogul de la Manama, desfășurată la sfârșitul săptămânii.
Miza negocierilor este cu atât mai mare pentru statele arabe din Golf, care au fost lovite puternic de atacurile iraniene cu drone și rachete, lansate ca răspuns la loviturile americano-israeliene.
„Regulile logicii ne spun că poziția Iranului și cea a SUA sunt foarte îndepărtate”, a spus Gargash la conferința din Bahrain. „Dacă aceste poziții nu vor fi apropiate, atunci trebuie să ne temem de ce este mai rău”.
Oficialii iranieni au subliniat în repetate rânduri că se tem să nu eșueze negocierile. În conferința de presă de luni, Baghaei a amintit că Statele Unite și Israelul au atacat Iranul în iunie 2025, la scurt timp după ce oficialii iranieni purtaseră negocieri cu Washingtonul.
Poziția actuală a lui Donald Trump rămâne ambiguă. Duminică, el le-a spus jurnaliștilor că a avut „o discuție bună” la sfârșitul săptămânii cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, inclusiv despre război.
„Singurul motiv pentru care nu am terminat cu Iranul este că vreau să fiu drăguț, vreau să încerc să salvez toate acele vieți, dacă pot”, a declarat el mai târziu, duminică, la un miting electoral în Iowa. „Dar la un moment dat va trebui să le dăm lovitura de ciocan”.
