O tânără a decis să împărtășească povestea șocantă legată de ziua nunții. Fata a fost lăsată de logodnic cu o oră înainte de începerea ceremoniei pentru că brusc s-a răzgândit. Fata a avut puterea să povestească 6 ani mai târziu drama prin care a trecut și cât de greu i-a fost să își revină.
„L-am cunoscut pe logodnicul meu cu doi ani în urmă la un joc de baseball. Era înalt și drăguț. Eu locuiam în Toronto iar el la două ore distanță în nordul orașului Ontario dar am început să ne întâlnim oricum. Mă duceam să îl văd în fiecare weekend și eram nebuni unul după celălalt. M-a cerut în căsătorie șase luni mai târziu, pe o plajă de pe care se vedea răsăritul. Aveam 23 de ani și mi s-a părut că viața mi se întregește. Oamenii ne spuneau că ne stă minunat împreună. Eram amândoi activi și ambițioși iar el se înțelegea minunat de bine cu familia mea. În timp ce planificam nunta am cumpărat și o casă împreună.
Ne-am hotărât să ne căsătorim în Hawaii iar el era implicat în panificarea nunții. În ziua respectivă eram foarte fericită și de dimineață am ieșit un pic la alergat. Când m-am întors în cameră, de unde se vedea direct locația în care urmă să aibă loc ceremonia, el a intrat în cameră și mi-a spus că trebuie să vorbim singuri. Plângea. Am presupus că a lăsat emoțiile nunții să îl afecteze. Apoi a spus: „Nu cred că pot să fac asta”. Nu puteam înțelege. Am întrebat pur și simpu: „Glumești?” A dat din cap. Stăteam acolo, cu voalul deja în păr și nu înțelegeam. Omul care ar fi trebuit să fie dragostea vieții mele mi-a spus că nu vrea să mai fie cu mine la o oră înainte de ceremonia de pe plajă. Nici măcar nu am întrebat de ce, i-am spus doar să plece. Camera de hotel părea brusc atât de mică, sufocantă.
Sora mea și domnișoarele de onoare s-au dus după el, însă el a fugit de ele. Nici măcar nu a anunțat organizatorii nunții așa că sora mea a trebuit să comunice tuturor ce se întâmplă. Dacă la început aveam vreo îndoială că a fost doar o decizie pripită, când am deschis dulapul mi-am dat seama că nu a fost deloc așa. În timp ce ieșisem în acea dimineată la alergat , el iși luase toate hainele și pașaportul. Chiar mă părăsise și aveam inima zdrobită. Eram umilită, devastată. Am ieșit la o plimbare plajă, iar după jumătate de oră l-am sunat și mi-a zis doar că și-a urmat intuiția. Seara aceea este în ceață, nu știu cum am trecut peste. M-am dus la cină, dar nu am putut mânca. Când m-am trezit și mi-am amintit, a fost unul dintre cele mai grele momente.
M-am mutat înapoi cu părinții mei care m-au ajutat să vând casa pe care o aveam cu el. M-am simțit ca și cum eram din nou adolescentă. Câteva săptămani mai târziu ne-am întâlnit și mi-a sugerat să rămanem impreună dar să nu ne căsătorim, ceea ce a fost uluitor din punctul meu de vedere. Motivul pe care mi l-a dat este că eu îmi doream copii iar el nu. În cele din urmă am pierdut legătura. Acum, șase ani mai târziu, am început să ies din nou la întâlniri. Ce s-a întâmplat este destul de îndepărtat și nu mă mai doare atât de rău. I-am spus recent unui nou prieten despre această experiență și mi-am dat seama că acum pot chiar să râd despre asta.”
Sursă: The Guardian/antena3.ro
