Un studiu amplu făcut în Statele Unite arată o legătură neașteptată între starea civilă și riscul de a dezvolta cancer. Diferențele sunt semnificative atât la bărbați, cât și la femei. Cercetătorii avertizează însă că nu căsătoria în sine ar putea face diferența, ci stilul de viață, accesul la servicii medicale și sprijinul celor apropiați.
S-ar putea ca, pe lângă alimentație, mișcare și controale medicale regulate, sănătatea să depindă și de oamenii de lângă noi. Un studiu publicat în revista științifică Cancer Research Communications arată o asociere surprinzătoare: adulții care nu s-au căsătorit niciodată au rate mai ridicate de apariție a cancerului față de persoanele care sunt sau au fost căsătorite.
Cercetarea a analizat peste 4,2 milioane de cazuri de cancer înregistrate în Statele Unite, într-o populație de peste 100 de milioane de persoane. Rezultatele arată diferențe importante între cele două categorii, iar unele tipuri de cancer au variații deosebit de mari.
Specialiștii subliniază că rezultatele nu demonstrează că mariajul protejează direct împotriva cancerului. Starea civilă ar putea reflecta, mai degrabă, o combinație de factori sociali și comportamentali care influențează sănătatea pe termen lung.
Datele vin din 12 state americane și au fost colectate între 2015 și 2022. Cercetătorii au comparat incidența cancerului în funcție de starea civilă, de sex și de alte caracteristici demografice.
Potrivit rezultatelor, bărbații care nu s-au căsătorit niciodată au avut o rată de apariție a cancerului cu aproximativ 68% mai mare decât cei care erau sau fuseseră căsătoriți. La femei, diferența a fost și mai pronunțată: rata de apariție a cancerului a fost cu aproximativ 85% mai mare în rândul celor care nu se căsătoriseră niciodată.
Procentele acestea descriu diferențe statistice între grupurile analizate. Ele nu arată probabilitatea ca o anumită persoană să dezvolte boala și nici nu înseamnă că mariajul reduce automat riscul de cancer cu același procent.
Studiul a găsit asocieri pentru numeroase tipuri de cancer, dar amploarea diferențelor s-a schimbat în funcție de localizarea tumorii și de caracteristicile persoanelor analizate.
Pentru femeile care nu se căsătoriseră niciodată, rata de apariție a acestei boli a fost de aproximativ 2,6 ori mai mare decât la cele care erau sau fuseseră căsătorite.
La bărbați, una dintre cele mai mari diferențe a apărut la cancerul anal, unde rata de apariție în rândul celor care nu se căsătoriseră niciodată a fost de aproximativ cinci ori mai mare. Aceste rezultate trebuie interpretate cu atenție. Unele tipuri de cancer sunt asociate cu infecții, inclusiv cu infecția persistentă cu anumite tulpini ale virusului HPV, iar riscul poate fi influențat de comportamente și de accesul la prevenție și la servicii medicale.
Starea civilă nu spune însă destul despre comportamentul sexual, istoricul medical sau nivelul de risc al unei persoane. Nici căsătoria nu elimină posibilitatea apariției acestor boli.
Cum se explică diferențele observate? Specialiștii iau în calcul mai multe mecanisme, care nu se referă neapărat la statutul juridic al unei relații.
Un prim factor este stilul de viață. Fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice pot contribui la creșterea riscului pentru anumite tipuri de cancer. În unele cazuri, persoanele care trăiesc într-un cuplu stabil își pot influența reciproc obiceiurile. Partenerii își pot aminti unul altuia să meargă la medic, pot încuraja schimbări alimentare sau pot oferi sprijin la renunțarea la fumat.
Accesul la investigațiile preventive este un alt element important. Cine are pe cineva apropiat poate primi încurajare și ajutor practic pentru programarea consultațiilor, pentru efectuarea analizelor sau pentru respectarea recomandărilor medicale.
Asta nu înseamnă că persoanele singure sunt mai puțin preocupate de sănătatea lor. Diferențele pot reflecta și accesul la resurse, condițiile economice, istoricul personal sau alți factori care nu pot fi explicați doar prin starea civilă.
Relațiile sociale pot influența sănătatea în mai multe moduri. Sprijinul emoțional, contactul regulat cu alte persoane și sentimentul de apartenență pot contribui la bunăstarea psihică și pot face mai ușoară adoptarea unor obiceiuri sănătoase.
În schimb, izolarea socială poate face mai dificilă gestionarea problemelor medicale sau menținerea unor rutine de prevenție. Totuși, există o diferență importantă între a fi necăsătorit și a fi singur. O persoană fără partener poate avea relații apropiate cu familia și prietenii, poate participa la activități comunitare și se poate sprijini pe o rețea solidă. O persoană căsătorită poate, la rândul ei, să simtă singurătate sau să trăiască într-o relație care nu îi oferă sprijinul necesar.
Prin urmare, calitatea relațiilor și accesul la ajutor pot fi mai relevante pentru sănătate decât simpla existență a unui certificat de căsătorie.
Cercetătorii atrag atenția că rezultatele nu trebuie luate drept o recomandare de a te căsători ca să previi cancerul.
Analiza arată o asociere statistică, dar nu poate demonstra că lipsa căsătoriei provoacă boala. Cercetarea nu a separat toate situațiile personale: cei care nu s-au căsătorit niciodată pot avea relații stabile de lungă durată sau pot locui împreună cu un partener fără să fie căsătoriți. Aceste aspecte contează, pentru că sprijinul emoțional, obiceiurile comune și accesul la servicii medicale pot exista și în afara căsătoriei.
În plus, cancerul este o boală complexă, influențată de numeroși factori, printre care vârsta, predispoziția genetică, expunerile din mediu, anumite infecții și stilul de viață. Niciunul dintre acești factori nu poate explica singur toate cazurile.
Studiul oferă deci indicii despre posibile inegalități în prevenție și în sănătate, nu o regulă valabilă pentru fiecare persoană în parte.
Dincolo de rezultate, specialiștii spun că măsurile de prevenție rămân esențiale pentru toată lumea.
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea riscului de cancer. Limitarea consumului de alcool, menținerea unei greutăți sănătoase și activitatea fizică regulată pot contribui și ele la reducerea riscului pentru anumite tipuri de cancer.
Participarea la programele de screening, recomandate în funcție de vârstă, sex, antecedente și factori individuali de risc, are la fel de mult sens. Consultațiile periodice și discutarea istoricului familial cu medicul pot ajuta la stabilirea măsurilor potrivite pentru fiecare persoană.
Vaccinarea împotriva HPV poate preveni infecțiile cu tulpini ale virusului responsabile de numeroase cazuri de cancer. Vaccinarea împotriva hepatitei B reduce riscul de infecție cronică, asociată cu apariția cancerului hepatic.
Persoanele care nu au un partener pot apela la familie, prieteni sau comunități de sprijin, ca să-și mențină obiceiurile sănătoase și să nu amâne investigațiile medicale.
Diferențele observate între adulții care nu s-au căsătorit niciodată și cei care sunt sau au fost căsătoriți sugerează că obiceiurile de viață, sprijinul social și accesul la prevenție ar putea avea un rol important. Sunt însă necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele implicate și pentru a stabili cât din această asociere poate fi explicat prin fiecare factor.
Din toate acestea nu reiese că mariajul ar fi o garanție împotriva cancerului, și nici că persoanele singure ar trebui să se îngrijoreze mai mult decât ceilalți. Mai important este ca fiecare om, fie el căsătorit, divorțat, văduv sau necăsătorit, să aibă acces la informații medicale corecte, la controale preventive și la sprijinul de care are nevoie.
Atunci când vine vorba despre prevenirea cancerului, obiceiurile sănătoase și accesul la îngrijire medicală sunt mult mai importante decât starea civilă.
