Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților români ridică o problemă serioasă privind corectitudinea informațiilor furnizate de Guvernul României. În motivarea prin care a declarat inadmisibile plângerile a cinci judecători și foști judecători, instanța europeană a utilizat inclusiv date potrivit cărora salariul mediu net al unui magistrat ar fi de 21.728 de lei, iar pensia medie netă ar ajunge la 25.301 lei. Numai că aceste valori prezintă neconcordanțe importante cu statisticile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). O estimare realizată prin ponderarea salariilor pe niveluri profesionale cu numărul efectiv de judecători și procurori conduce la aproximativ 15.356 de lei net lunar, cu peste 6.300 de lei sub cifra prezentată la Strasbourg. În privința pensiilor, există indicii ale unei posibile confuzii între cuantumurile brute și cele nete. STIRIPESURSE.RO a solicitat explicații Guvernului României, Agentului guvernamental pentru CEDO și Curții Europene a Drepturilor Omului.
Decizia Pușcașu și alții împotriva României, adoptată la 13 octombrie 2026 și comunicată public la 22 octombrie, a provocat reacții puternice în spațiul public, în special după ce fostul premier Ilie Bolojan a invocat soluția instanței europene drept o confirmare a politicii sale de amânare sine die a plăților restante către magistrați.
Dincolo de disputa privind respectarea hotărârilor judecătorești definitive și limitele eșalonărilor succesive, examinarea motivării CEDO scoate la iveală o problemă distinctă: cât de corecte sunt informațiile despre veniturile magistraților pe care Guvernul României le-a prezentat judecătorilor europeni?
Întrebarea este cu atât mai importantă cu cât cifrele nu au rămas simple informații de context. Curtea le-a invocat expres în partea motivării consacrată situației materiale a reclamanților și caracterului proporțional al amânării executării hotărârilor.
Ce a comunicat Guvernul către CEDO: salariu mediu net de 21.728 lei și pensie medie netă de 25.301 lei
La paragraful 51 al deciziei, CEDO consemnează informațiile furnizate de Guvernul României privind remunerațiile și pensiile magistraților.
„Potrivit informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat este de aproximativ 21.728 lei, iar pensia medie netă a unui magistrat este de aproximativ 25.301 lei”, se arată în motivarea disponibilă deocamdată doar în limba franceză.
Guvernul a prezentat instanței europene și o serie de comparații cu veniturile altor categorii. Astfel, potrivit datelor comunicate CEDO, indemnizația netă a președintelui României ar fi de 14.602 lei lunar, cea a prim-ministrului de 15.473 de lei, iar cea a președintelui Senatului de 13.993 de lei.
În cazul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Guvernul a indicat indemnizații nete cuprinse între 25.645 și 27.588 de lei lunar.
În același paragraf, Executivul a susținut că salariile medii din alte instituții publice variază între aproximativ 650 și 2.288 de euro, în timp ce pensia medie netă din sistemul public este de 2.766 de lei, echivalentul a aproximativ 548 de euro.
Ca urmare a acestor comparații, magistrații sunt prezentați ca având venituri nete medii considerabil mai mari decât cele ale demnitarilor care ocupă cele mai înalte funcții în stat.
Dar media netă de 21.728 de lei nu este însoțită, în motivarea publică, de explicații privind perioada de referință, numărul de persoane incluse sau metoda de calcul.
Mai mult, formularea utilizată de CEDO arată că cifrele provin de la Guvern. Din textul deciziei nu rezultă dacă instanța europeană a verificat independent documentele statistice care au stat la baza acestora.
Prima problemă: salariile publicate de CSM sunt mult mai mici decât media invocată la Strasbourg
La 10 iulie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat un comunicat oficial destinat clarificării informațiilor privind veniturile judecătorilor.
Potrivit CSM, un judecător stagiar încasa un salariu net lunar de 6.990 de lei, în timp ce un judecător aflat la începutul carierei avea un venit net de 10.486 de lei.
În cazul judecătorilor de la judecătorii, veniturile puteau ajunge la 16.157 de lei net lunar pentru persoanele cu peste 20 de ani vechime.
La nivelul curților de apel, CSM indica venituri nete cuprinse între 16.309 și 20.345 de lei, în funcție de vechime și gradul profesional.
Într-un alt comunicat, publicat la 9 iulie 2025, Secția pentru procurori a CSM preciza că peste 900 de procurori, reprezentând atunci aproximativ 39% din efectivul Ministerului Public, aveau salarii nete cuprinse între 10.400 și 12.954 de lei.
În cazul procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, intervalul comunicat era de 18.000-25.000 de lei net.
La 3 septembrie 2025, CSM a revenit asupra subiectului, după ce premierul de atunci, Ilie Bolojan, afirmase că magistrații câștigă 4.000-5.000 de euro net lunar.
Consiliul a contestat caracterul reprezentativ al acestor sume și a reamintit că salarizarea judecătorilor și procurorilor diferă substanțial în funcție de gradul profesional și vechime.
CSM a precizat că remunerațiile corespunzătoare gradului de tribunal sunt cu aproximativ 11% mai mari decât cele aferente judecătoriilor, iar cele de curte de apel sunt cu aproximativ 13% mai mari decât cele de tribunal.
Nu este clar cum poate fi salariul mediu net al întregii magistraturi de 21.728 de lei, dacă cea mai mare parte dintre judecători și procurori câștigă între 10.000 și 16.000 de lei.
Pentru a verifica plauzibilitatea mediei prezentate la CEDO, nu este suficientă compararea câtorva salarii. Trebuie avut în vedere și numărul magistraților de la fiecare nivel profesional.
Continuarea pe pagina următoare »
