Calculul salariului mediu real: peste 6.600 de magistrați, cu venituri diferite în funcție de grad
Raportul CSM privind starea justiției în anul 2025, publicat în iulie 2026, oferă distribuția posturilor ocupate în sistemul judiciar.
La 31 decembrie 2025 existau 4.319 posturi ocupate de judecători și 2.293 de posturi ocupate de procurori, în total 6.612 magistrați.
Distribuția judecătorilor era următoarea: 1.993 activau la judecătorii, 1.308 la tribunale, 902 la curți de apel și 116 la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cazul procurorilor, pentru calcul au fost utilizate efective de 1.035 de persoane la parchetele de pe lângă judecătorii, 518 la parchetele de pe lângă tribunale, 206 la parchetele de pe lângă curțile de apel și 534 la Parchetul General și structurile specializate, inclusiv DNA și DIICOT.
Un calcul realizat prin înmulțirea numărului de magistrați din fiecare categorie cu salariul mediu estimat pentru acea categorie, însumarea rezultatelor și împărțirea la numărul total de magistrați arată o medie ponderată estimată de aproximativ 15.175 de lei net lunar pentru judecători și 15.695 de lei pentru procurori.
Raportată la întregul corp profesional, format din 6.612 judecători și procurori, rezultă o medie estimată de 15.356 de lei net lunar.
Prin comparație, Guvernul României a prezentat CEDO o medie de 21.728 de lei net lunar.
Diferența este de aproximativ 6.372 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că valoarea comunicată la Strasbourg este cu aproximativ 41,5% mai mare decât estimarea ponderată. O confuzie între brut și net ar putea fi o explicație plauzibilă. Diferența este suficient de mare pentru a impune o explicație documentată din partea Guvernului.
A doua neconcordanță: pensia medie de 25.301 lei „net” seamănă suspect de mult cu valorile brute ale CNPP
În cazul pensiilor magistraților, problema pare și mai serioasă. Guvernul a prezentat CEDO o pensie medie netă de 25.301 lei, echivalentul a aproximativ 5.018 euro, însă datele CNPP arată că, în anul 2025, pensia medie de serviciu a magistraților a fost de aproximativ 24.842 de lei brut.
Informația rezultă inclusiv dintr-un document transmis de CNPP Curții Constituționale în ianuarie 2026.
Pentru iunie 2026, statisticile CNPP indică 5.849 de beneficiari ai pensiilor de serviciu acordate potrivit legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu o pensie medie brută de aproximativ 25.613 lei.
Așadar, valoarea de 25.301 lei prezentată CEDO drept pensie medie netă este foarte apropiată de statisticile privind cuantumurile pensiilor înainte de reținerile fiscale.
Neconcordanța devine mai evidentă dacă sunt luate în considerare regulile fiscale aplicabile în 2026. Începând cu 1 august 2025, pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate de 10%, aplicată părții care depășește acest prag. După deducerea contribuției și a plafonului neimpozabil, se aplică și impozitul pe venit de 10%.
Dacă luăm ca exemplu o pensie brută de 25.613 lei, valoare apropiată de media publicată de CNPP pentru iunie 2026, calculul este următorul. Contribuția CASS ar fi de aproximativ 2.261 de lei, iar impozitul pe venit de aproximativ 2.035 de lei. Dintr-o pensie brută de 25.613 lei ar rezulta astfel o pensie netă de aproximativ 21.317 lei.
Dacă Guvernul a folosit o valoare brută apropiată de cea raportată de CNPP și a prezentat-o drept netă, diferența este de ordinul a 4.000 de lei lunar.
De ce contează cifrele: CEDO le-a folosit pentru a aprecia situația materială a reclamanților
Problema este mai serioasă decât o eventuală eroare dintr-un document statistic. La paragraful 157 al deciziei, CEDO analizează situația materială a reclamanților și capacitatea acestora de a suporta întârzierile în executarea hotărârilor judecătorești.
Curtea recunoaște că sumele restante pretinse de reclamanți, atât creanțele principale, cât și dobânzile, sunt ridicate. Dar continuă, în traducere din limba franceză: „Totuși, acestea se adaugă veniturilor lunare pe care persoanele interesate le primeau în temeiul legii și continuă să le primească.”
Ulterior, CEDO formulează o comparație directă: „Aceste venituri sunt, de altfel, cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului.”
Pentru această afirmație, Curtea trimite expres la paragraful 51, cel care reproduce cifrele furnizate de Guvern, precum și la alte informații comparative.
Instanța europeană continuă: „De altfel, niciunul dintre reclamanți nu a susținut că neexecutarea imediată și integrală a hotărârilor judecătorești i-ar fi afectat nivelul de trai.”
În consecință, CEDO apreciază că reclamanții nu constituie un grup vulnerabil și că neplata imediată a restanțelor nu i-a lipsit de singurele mijloace de existență.
La paragraful 158, concluzia este că reclamanții nu au demonstrat că neexecutarea integrală le-a impus o sarcină individuală excesivă. Această apreciere a contribuit la soluția de inadmisibilitate.
Prin urmare, datele financiare furnizate de Guvern au fost invocate efectiv în evaluarea proporționalității întârzierilor de plată, nu doar reproduse într-o secțiune introductivă a deciziei.
Eventuala corectare a mediilor statistice nu ar conduce automat la schimbarea soluției. Cu toate acestea, o decizie judecătorească internațională trebuie să se bazeze pe informații factuale corecte, mai ales atunci când acestea sunt folosite pentru a caracteriza situația patrimonială a persoanelor care solicită protecția Convenției.
Pentru evaluarea exactă a situației individuale ar fi relevante și veniturile reale ale celor cinci persoane, precum și obligațiile financiare pe care acestea le aveau. Tocmai de aceea, utilizarea unei medii naționale insuficient explicate, mai ales dacă este supraevaluată, poate distorsiona contextul analizei pe care Curtea era chemată să o facă.
STIRIPESURSE.RO a solicitat explicații Guvernului și CEDO
Pentru clarificarea neconcordanțelor, redacția STIRIPESURSE.RO a adresat solicitări de presă Guvernului României și Agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Au fost cerute documentele statistice care au stat la baza celor două cifre, metodologia de calcul, numărul persoanelor incluse și perioada de referință.
De asemenea, a fost solicitată o precizare expresă privind caracterul brut sau net al pensiei medii de 25.301 lei și al indemnizației medii de 21.728 lei.
O solicitare separată a fost adresată Serviciului de presă al CEDO, pentru a clarifica dacă informațiile furnizate de Guvern au fost verificate independent, dacă există documente justificative accesibile și care ar fi procedura aplicabilă în situația identificării unei erori factuale.
O problemă de credibilitate instituțională, dincolo de disputa privind salariile magistraților
Decizia CEDO a fost prezentată de fostul premier Ilie Bolojan drept o confirmare a poziției Guvernului în disputa privind plata restanțelor salariale.
În mesajul publicat joi, Bolojan a afirmat că instanța europeană i-a dat dreptate și a caracterizat solicitarea unor plăți de ordinul miliardelor de lei drept expresia unei „aristocrații bugetare”.
În acest context, modul în care autoritățile române au prezentat veniturile magistraților devine o chestiune de interes public major.
Dacă Guvernul a supraevaluat salariul mediu net al magistraților sau a prezentat pensii brute drept pensii nete, instanța europeană a primit o imagine statistică distorsionată asupra situației financiare a categoriei profesionale implicate în litigiu.
Aceasta nu ar însemna automat că hotărârile judecătorești definitive privind drepturile salariale trebuiau executate imediat sau că soluția CEDO este nelegală.
Ar însemna însă că unul dintre elementele factuale utilizate în raționamentul de proporționalitate ar necesita clarificări serioase. Statul are dreptul să își apere poziția în fața CEDO, să prezinte argumente bugetare și să invoce interesul general, dar trebuie să o facă utilizând informații verificabile și comparații statistice corecte.
Sursa: Știri pe surse
