Un conflict major a izbucnit între Guvern și magistrați, după anunțarea unor modificări privind pensiile speciale. Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) avertizează că schimbările propuse ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de judecători și procurori, cu impact grav asupra funcționării sistemului judiciar.
Într-un comunicat transmis prin Agerpres, AFJR arată că, în ultimii ani, a semnalat în mod repetat autorităților necesitatea unor reforme reale care să întărească independența, meritocrația și eficiența justiției. Cu toate acestea, susțin magistrații, legile justiției adoptate în 2022 au produs un regres semnificativ, afectând grav fundamentele unui sistem judiciar independent.
Judecătorii critică și reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii, despre care afirmă că au generat îndoieli privind rolul său de garant al independenței justiției. Potrivit AFJR, lipsa unei poziții ferme a CSM a alimentat percepția că instituția favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice și acordă prioritate aspectelor materiale în defavoarea apărării principiilor fundamentale.
Asociația mai reclamă faptul că autoritățile nu au intervenit pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, legi adoptate în regim de urgență, fără a se aștepta avizul Comisiei de la Veneția, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Referitor la propunerile Guvernului din 29 iulie privind modificarea legislației pensiilor de serviciu din justiție, AFJR subliniază că, deși sunt necesare ajustări fiscale, acestea ar trebui să vizeze în principal corectarea situațiilor în care pensiile aflate în plată depășesc salariile magistraților activi. În schimb, susțin judecătorii, Guvernul propune din nou modificarea condițiilor de vechime și vârstă pentru pensionare, ceea ce afectează independența justiției și încrederea legitimă a magistraților aflați în activitate.
Potrivit AFJR, aceste măsuri ar putea declanșa un val de pensionări și demisii, mai ales în rândul judecătorilor și procurorilor care au susținut independența justiției în ultimii ani. Situația este cu atât mai gravă cu cât mulți dintre cei care se pensionează provin din instanțe deja afectate de un deficit cronic de personal, cauzat de existența a peste 1.000 de posturi vacante, care nu au fost ocupate din lipsă de concursuri și resurse bugetare.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie previzibil și stabil, nu modificat de zeci de ori în câțiva ani, din rațiuni electorale sau pentru a provoca crize de personal în sistemul judiciar”, transmite Forumul Judecătorilor.
În acest context, premierul Ilie Bolojan a anunțat un proiect legislativ care prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani și majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani. Potrivit acestuia, magistrații ar putea ieși mai devreme la pensie, dar nu înainte de 58 de ani, cu penalizări de câte 2% pentru fiecare an anticipat.
De asemenea, Guvernul propune ca pensia unui magistrat să nu mai depășească 70% din ultimul salariu net, față de actualul prag de 80% din salariul brut. Calculul ar urma să se bazeze pe un procent de 55% din veniturile brute din ultimii cinci ani, cu plafonare la 70% din salariul net.
Tensiunile au escaladat și la nivel instituțional. Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre o situație „debandadă” în privința cererilor de pensionare, afirmând că majoritatea solicitărilor nu indică o dată clară de ieșire din activitate. Declarațiile au fost criticate dur de magistrați, unii dintre ei acuzând Guvernul de destabilizarea sistemului judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat la rândul său, calificând demersul Guvernului drept o procedură nelegală și o simulare de consultare a autorității judecătorești. Președinta CSM, Elena Costache, a respins acuzațiile formulate de șeful statului și a explicat că magistrații nu pot indica o dată exactă a pensionării, întrucât aceasta depinde de momentul semnării decretelor prezidențiale și publicarea lor în Monitorul Oficial.
Conflictul rămâne deschis, iar magistrații avertizează că modificările propuse riscă să provoace o criză fără precedent în justiție, cu efecte directe asupra funcționării instanțelor și parchetelor.
