În 2026, pensia de urmaș rămâne unul dintre puținele instrumente prin care statul încearcă să ofere un sprijin financiar familiilor care pierd persoana de care depindeau. Deși este un drept consacrat în legislația românească, modul de aplicare continuă să creeze confuzii, mai ales în contextul noilor legi ale pensiilor, al recalculărilor și al procedurilor administrative schimbate.
Nu lipsa regulilor este problema, ci faptul că acestea sunt rareori explicate complet, pas cu pas, cu toate detaliile care contează în practică.
Ce reprezintă pensia de urmaș
Pensia de urmaș nu este un ajutor social și nici o compensație automată acordată oricărui membru al familiei. Ea este un drept derivat, care depinde exclusiv de situația persoanei decedate. Cu alte cuvinte, urmașii pot primi acest drept doar dacă persoana decedată avea sau ar fi îndeplinit condițiile pentru a beneficia de pensie în sistemul public.
Administrarea pensiei de urmaș este realizată de Casa Națională de Pensii Publice, prin intermediul caselor teritoriale de pensii.
Cine poate beneficia de pensia de urmaș în 2026
Legea este clară și restrictivă. Beneficiari pot fi doar:
copiii persoanei decedate;
soțul sau soția supraviețuitoare.
Alte rude – părinți, frați, surori sau bunici – nu pot primi pensie de urmaș, indiferent de situația lor financiară sau de gradul de dependență față de persoana decedată.
Drepturile copiilor
Pentru copii, pensia de urmaș are rolul de sprijin temporar, nu de venit permanent garantat.
Dreptul se acordă automat până la vârsta de 16 ani. După această limită, pensia continuă doar dacă beneficiarul urmează o formă de învățământ organizată legal, cu frecvență, până cel mult la 26 de ani.
Un aspect esențial este obligația depunerii periodice a dovezii studiilor. Lipsa adeverinței de elev sau student poate duce la suspendarea plății, chiar dacă studiile sunt reale.
În cazul copiilor cu invaliditate apărută înainte de 18 ani sau, după caz, înainte de 26 de ani în timpul studiilor, pensia de urmaș se acordă pe toată durata vieții, cu condiția menținerii încadrării medicale.
Soțul supraviețuitor și durata căsătoriei
Pentru soțul sau soția supraviețuitoare, durata căsătoriei este decisivă:
minimum 15 ani de căsătorie – dreptul se acordă integral;
între 10 și 15 ani – pensia se acordă, dar cu reducerea proporțională a cuantumului;
sub 10 ani – dreptul nu se acordă, cu excepția unor situații strict prevăzute de lege.
- Vacanța de Paște 2026: cat stau copiii acasa
- Ministrul Muncii: Vârsta de pensionare a militarilor nu va fi majorată – Comisia Europeană ar fi nemulțumită
- Mama mea nu a privit niciodată cu ochi buni relația mea cu Sera. În ziua nunții, în loc să se bucure, a izbucnit în lacrimi și mi-a spus cu voce stinsă
Există excepții în cazul decesului cauzat de accident de muncă sau boală profesională, când pensia poate fi acordată temporar, chiar dacă durata căsătoriei este mai mică.
De asemenea, recăsătorirea poate duce la pierderea dreptului, în funcție de tipul pensiei și de situația concretă a beneficiarului.
Condițiile privind persoana decedată
Pensia de urmaș nu depinde doar de urmași, ci în primul rând de statutul celui decedat. Dreptul se deschide dacă acesta:
era pensionar la data decesului;
îndeplinea condițiile legale de pensionare;
realizase stagiul minim de cotizare prevăzut de lege, în funcție de vârstă.
Dacă persoana nu a fost asigurată în sistemul public și nu a realizat stagiul minim, pensia de urmaș nu se acordă, indiferent de situația familiei.
Cum se stabilește cuantumul pensiei
Pensia de urmaș reprezintă un procent din pensia persoanei decedate:
50% pentru un singur urmaș;
75% pentru doi urmași;
100% pentru trei sau mai mulți urmași.
Suma se împarte în mod egal între beneficiari. Nu se acordă pensii individuale separate, ci o pensie comună.
Cumulul cu alte venituri
Copiii pot primi pensia de urmaș chiar dacă obțin venituri, atât timp cât respectă condițiile de vârstă și studii.
Soțul supraviețuitor poate cumula pensia de urmaș cu salariul sau alte venituri legale. Cumulul cu propria pensie este însă limitat și, în unele cazuri, beneficiarul trebuie să opteze pentru una dintre ele.
Cele mai multe neclarități apar tocmai la acest capitol, motiv pentru care verificarea directă la casa de pensii este esențială.
Procedura de acordare
Pensia de urmaș nu se acordă automat. Este necesară depunerea unei cereri la casa teritorială de pensii, însoțită de documente precum:
certificatul de deces;
actele de stare civilă;
documentele privind stagiul de cotizare;
adeverințe de studii sau acte medicale, după caz.
Plata începe, de regulă, din luna următoare depunerii cererii, nu retroactiv pe perioade lungi.
Pensia Pilon II și drepturile urmașilor
Pensia de urmaș din sistemul public și banii din Pilonul II sunt drepturi complet diferite. Ele nu se exclud și nu se condiționează reciproc.
Pilonul II este un sistem privat, cu cont individual. Contribuțiile aparțin participantului și, la deces, intră în masa succesorală. Administrarea este realizată de fonduri private, supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Beneficiarii sunt moștenitorii legali sau testamentari, fără limitări de vârstă sau studii.
Cum se recuperează banii din Pilonul II
Banii nu se plătesc automat. Moștenitorii trebuie să:
verifice dacă persoana decedată a contribuit la Pilonul II;
identifice fondul de pensii;
finalizeze procedura de succesiune;
depună cererea de plată la administrator.
În cazul decesului înainte de pensionare, plata se face integral, într-o singură tranșă. Această sumă poate fi cumulată fără restricții cu pensia de urmaș din sistemul public.
Ce trebuie reținut
În 2026, pensia de urmaș este un drept clar, dar strict condiționat. Se acordă doar copiilor și soțului supraviețuitor, iar cuantumul depinde direct de situația persoanei decedate.
În practică, cele mai multe probleme apar din documente incomplete, termene ratate și confuzii între pensia publică și Pilonul II. O informare corectă și depunerea riguroasă a dosarului fac diferența între un drept acordat rapid și luni de așteptare inutilă.
