Curtea de Apel București a pronunțat luni, 19 ianuarie 2026, o hotărâre importantă în disputa juridică privind comitetul constituit de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru analiza și revizuirea legilor Justiției adoptate în anul 2022. Instanța a respins cererea formulată de avocata Silvia Uscov, apropiată politic de AUR, prin care se solicita suspendarea activității acestui organism consultativ.
De ce a fost respinsă cererea
Decizia Curții de Apel București nu se referă la fondul problemei – respectiv legalitatea sau oportunitatea comitetului –, ci la o chestiune procedurală esențială. Judecătorii au stabilit că reclamanta nu are calitate procesuală activă, ceea ce înseamnă că nu a demonstrat un interes legitim, direct și personal care să îi permită să conteste actul administrativ în instanță.
Prin urmare, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără a fi analizate criticile aduse comitetului.
Ce viza procesul
Litigiul a avut ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, prin care a fost creat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. Acesta funcționează la Palatul Victoria și are un rol exclusiv consultativ, fiind însărcinat cu evaluarea impactului legilor Justiției și formularea unor eventuale propuneri de modificare.
Încă din faza inițială, reprezentanții Guvernului au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, argumentând că decizia contestată privește organizarea internă a Executivului și nu afectează în mod direct drepturile personale ale acesteia.
Instanța a admis această excepție și a constatat că cererea a fost formulată de o persoană care nu îndeplinește condițiile legale pentru a contesta actul respectiv.
Alte intervenții admise și respinse
Potrivit minutei publicate pe portalul instanțelor, Curtea de Apel București a respins și cererea de intervenție accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen, considerând-o neîntemeiată.
În același timp, judecătorii au admis cererile de intervenție accesorie depuse de:
Cancelaria Prim-ministrului;
Asociația „Forumul Judecătorilor din România”;
Asociația Voci pentru Democrație și Justiție;
Asociația DECLIC.
Aceste entități au susținut poziția Guvernului și au cerut respingerea acțiunii.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, urmând ca acesta să fie depus tot la Curtea de Apel București.
Un nou proces câștigat de Guvern
Acesta nu este primul litigiu de acest tip câștigat de Guvernul Bolojan. Cu doar câteva zile înainte, un alt complet al Curții de Apel București a respins o acțiune similară formulată de Elena Radu, președinta Asociației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, invocând aceleași motive procedurale.
Reacția avocatei Silvia Uscov
După pronunțarea deciziei, Silvia Uscov a reacționat public printr-un mesaj pe Facebook, exprimându-și nemulțumirea față de soluția instanței și anunțând că va formula recurs după comunicarea oficială a hotărârii.
Avocata a criticat interpretarea potrivit căreia organizațiile neguvernamentale ar avea calitate procesuală activă pentru a contesta decizii guvernamentale, în timp ce cetățenii, inclusiv cei cu pregătire juridică, nu ar beneficia de acest drept. Ea a susținut că și persoanele fizice fac parte din societatea civilă și ar trebui să aibă acces la justiție în astfel de situații.
De asemenea, Silvia Uscov a afirmat că dreptul de a contesta decizii administrative considerate ilegale este un drept fundamental și a criticat modul în care Executivul ar adopta astfel de măsuri, fără o dezbatere publică extinsă sau implicarea Parlamentului.
Poziția Guvernului
Reprezentanții Guvernului au salutat hotărârea Curții de Apel București, considerând-o o confirmare a legalității demersului de constituire a comitetului. Potrivit Executivului, organismul are un rol strict consultativ și nu afectează independența justiției, scopul său fiind îmbunătățirea cadrului legislativ și alinierea acestuia la standardele europene.
Contextul rămâne unul sensibil, în condițiile în care legile Justiției adoptate în 2022 au fost intens contestate atât pe plan intern, cât și european. Guvernul Bolojan susține că analiza acestora este necesară pentru corectarea eventualelor disfuncționalități și pentru consolidarea statului de drept.
Deși recursul anunțat ar putea readuce subiectul în atenția instanțelor, pentru moment, comitetul își poate continua activitatea fără restricții, marcând o victorie juridică importantă pentru Executiv.
