Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis majorarea vârstei de pensionare pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază. Măsura are ca scop evitarea concedierilor și a reducerilor salariale în aceste structuri.
Luni, 12 ianuarie, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat la Antena 3 că hotărârea a fost luată în cadrul coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. Decizia vine în contextul necesității reducerii cheltuielilor bugetare fără afectarea directă a personalului din instituțiile de forță.
Potrivit ministrului, creșterea vârstei de pensionare reprezintă un compromis acceptat de coaliție pentru a evita diminuarea fondului de salarii cu 10% și pentru a preveni reducerile de personal. Astfel, angajații vor contribui la efortul bugetar prin prelungirea activității profesionale.
„Lucrăm la un proiect de lege împreună cu Ministerul de Interne, care prevede majorarea vârstei de pensionare. Este soluția agreată pentru a nu tăia salarii și a nu reduce numărul de angajați. Această măsură se va aplica inclusiv structurilor SRI și SPP”, a explicat Radu Miruță.
Premierul Ilie Bolojan a cerut ca proiectul legislativ să fie finalizat până la sfârșitul săptămânii viitoare. În prezent, vârsta de pensionare în aceste sisteme este de aproximativ 48 de ani, însă ministrul Apărării a precizat că se fac simulări pentru a stabili noul prag.
„Analizăm până la ce nivel trebuie crescută vârsta de pensionare pentru a obține reducerea cheltuielilor cu 10%. Nu știm încă dacă va fi 55, 60 sau mai mult, dar cert este că actualul prag de 48 de ani va fi modificat”, a mai declarat Miruță.
În paralel, Guvernul a încercat să modifice și regimul de pensionare al magistraților. La finalul anului trecut, Executivul a propus creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net. Primul proiect a fost respins de Curtea Constituțională, iar cel de-al doilea, care prevede o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, este în continuare analizat de CCR, după mai multe amânări ale deciziei.
