Procuroarea din dosarul Vanghelie, dezvăluiri explozive în fața lui Nicușor Dan: „Justiția funcționează pe arbitrariu și frică”
Întâlnirea de la Cotroceni dintre președintele României, Nicușor Dan, și reprezentanți ai magistraților a scos la suprafață unele dintre cele mai grave probleme din interiorul sistemului judiciar. Una dintre cele mai puternice intervenții a aparținut unei procuroare implicate direct în dosarul fostului primar Marian Vanghelie, un caz emblematic documentat și în ancheta „Justiția capturată” realizată de Recorder.
Mărturia magistratului a fost un veritabil strigăt de alarmă, aducând în discuție presiuni ierarhice, lipsa responsabilizării și mecanisme informale de control care, în opinia sa, afectează grav independența justiției.
Patru completuri schimbate într-un singur dosar
Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate a vizat judecarea dosarului Vanghelie în primă instanță. Procuroarea a arătat că, în faza de fond, au fost schimbate patru completuri de judecată, o situație fără precedent care ridică semne serioase de întrebare privind coerența și stabilitatea actului de justiție.
Potrivit acesteia, acuzarea nu a avut nicio posibilitate reală de intervenție, procurorii devenind simpli spectatori într-un proces în care deciziile structurale nu puteau fi contestate.
„Am sesizat conducerea direcției și a secției judiciare. Hotărârea penală conținea derapaje evidente de la instituțiile de drept penal și de la un raționament logico-juridic coerent”, a declarat Laura Deriuș, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Arbitrariu și lipsă de răspundere
În fața președintelui, magistratul a avertizat că una dintre cele mai periculoase disfuncționalități ale sistemului este lipsa asumării răspunderii pentru decizii cu impact major.
„Intervine arbitrariul. Este esențial să stimulăm responsabilitatea magistratului atunci când emite astfel de soluții”, a spus aceasta, subliniind că absența consecințelor reale erodează profund încrederea publicului în justiție.
Revocare din DNA, în ciuda deciziei CSM
Procuroarea a relatat și un episod personal care, în opinia sa, ilustrează modul în care puterea ierarhică poate fi exercitată discreționar. În 2023, după ce a solicitat transferul pe urmărire penală, a fost repartizată într-un dosar extrem de complex, cu 56 de suspecți.
„Când am intrat în dosar avea 80 de volume. Când am fost scoasă, avea 300”, a explicat magistratul, evidențiind volumul de muncă depus.
Cu toate acestea, a fost retrasă din dosar și ulterior revocată din DNA, pe baza unor acuzații pe care Secția pentru procurori a CSM le-a respins în unanimitate, considerându-le „nereale”.
„Cu toate acestea, șeful direcției a dispus revocarea mea”, a spus procuroarea, indicând o contradicție gravă între decizia CSM și hotărârea administrativă luată la nivel ierarhic.
Mandate blocate fără temei legal
Un alt episod grav relatat a vizat blocarea executării unor mandate de percheziție, deși acestea fuseseră autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți.
„Timp de zece zile am fost ignorată de facto. Mi s-a spus că nu a fost timp să fie citite, deși legea nu condiționează executarea mandatelor de aprobarea șefului de secție”, a explicat ea.
În opinia magistratului, astfel de blocaje pot compromite anchete întregi și oferă suspecților timp pentru distrugerea probelor.
„Orice act depinde de semnătura unui șef”
Procuroarea a descris un climat generalizat de presiune, în care aproape orice act procedural este condiționat informal de aprobarea unui superior.
„Ne simțim ca și cum un factor politic decide ce putem face, în orice moment, în orice dosar. De la o citație până la o solicitare către judecător, totul presupune semnătura șefului”, a declarat aceasta.
Afirmația a avut un impact puternic, sugerând că independența procurorului este, în practică, sever limitată.
Un apel direct la reformă reală
În ansamblu, intervenția procuroarei a conturat imaginea unui sistem în care disfuncționalitățile nu sunt excepții, ci probleme structurale: completuri schimbate repetat, decizii fără răspundere, revocări discreționare și blocaje procedurale fără temei legal.
Mesajul transmis președintelui Nicușor Dan a fost ferm: fără reforme reale, care să vizeze nu doar legislația, ci și practicile interne, justiția românească rămâne vulnerabilă la abuzuri și influențe informale.
În final, magistratul a subliniat că miza este una care depășește sistemul judiciar: încrederea cetățenilor în statul de drept. Atunci când dosare importante sunt tergiversate sau blocate fără explicații, întreaga societate plătește prețul.
