Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu un nou moment tensionat pe scena politică europeană. Pentru a doua oară în doar trei luni, ea devine ținta a două moțiuni de cenzură depuse simultan de partide de extremă dreaptă și extremă stângă din Parlamentul European. Deși aflate la poli opuși, aceste formațiuni își unesc vocile împotriva liderului executivului comunitar, criticând-o pentru politicile sale în materie de migrație, comerț și protecția mediului.
Două moțiuni de cenzură inițiate în Franța
Potrivit News.ro, inițiativele provin de la două figuri marcante ale scenei politice franceze: Jordan Bardella, liderul formațiunii de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), și Manon Aubry, reprezentanta partidului La France Insoumise (LFI), de extremă stângă.
După depunerea oficială a moțiunilor, Ursula von der Leyen urmează să susțină un discurs în fața eurodeputaților, pentru a-și apăra mandatul, înainte ca liderii grupurilor politice să-și exprime pozițiile. Votul final este programat pentru joi.
- Ți-o mai amintești pe fetița din reclama la salam săsesc? Așa arată Luiza Lucuța în 2025, la 22 de ani de la faimosul spot
- Lovitură dură pentru farmacii! Ordin cu aplicare imediată în toată România
- Nicolae Ciucă, fostul premier al României, primește o lovitură dură. Anunțul de ultim moment făcut de șeful DNA
Șanse mici de demitere, dar o presiune politică uriașă
Deși puțini analiști cred că moțiunile ar putea atinge majoritatea calificată de două treimi necesară pentru destituirea președintei Comisiei, episodul reflectă creșterea tensiunilor interne în legislativul european.
Comentatorii politici atrag atenția că aceste atacuri repetate pot afecta autoritatea Comisiei Europene și pot influența voturile viitoare asupra unor dosare-cheie.
Ursula von der Leyen a mai trecut printr-o situație similară în iulie 2025, când a supraviețuit unei moțiuni depuse de eurodeputați de extremă dreaptă, printre care se număra și românul Gheorghe Piperea (AUR).
Extrema dreaptă, în creștere în Parlamentul European
După alegerile europene din 2024, echilibrul politic din legislativul comunitar s-a modificat semnificativ. Grupurile de extremă dreaptă au crescut la peste 100 de eurodeputați, comparativ cu aproximativ 70 în mandatul anterior, având acum posibilitatea de a depune moțiuni de cenzură fără sprijin extern. Pragul minim pentru o astfel de inițiativă este de 72 de semnături.
De cealaltă parte, extrema stângă a reușit să obțină sprijinul unui membru din grupul Socialiștilor și Democraților, dar și al unor eurodeputați din grupul Verzilor, amplificând presiunea politică asupra Comisiei.
Critici comune din direcții opuse
Deși motivele celor două moțiuni diferă, ele converg în nemulțumirea față de direcția actuală a politicii comerciale și externe a Uniunii Europene.
Jordan Bardella acuză Comisia că promovează politici „ecologice greșite” și că a eșuat în gestionarea crizei migrației ilegale.
Manon Aubry reproșează lipsa de reacție a UE în fața crizei umanitare din Gaza și „complicitatea tăcută” în decizii internaționale controversate.
Ambele părți critică modul în care von der Leyen a gestionat negocierile pentru acordurile comerciale cu SUA și blocul sud-american Mercosur, considerate dezechilibrate și dăunătoare pentru producătorii europeni.
Două acorduri care stârnesc controverse
Atât dreapta, cât și stânga o acuză pe șefa Comisiei Europene că a acceptat un acord tarifar defavorabil cu Statele Unite, care ar afecta competitivitatea economiei europene.
În plus, tratatul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur este considerat o amenințare pentru agricultorii europeni și mediu, un subiect care urmează să fie dezbătut intens în lunile viitoare.
Un mandat între stabilitate și vulnerabilitate
Deși Ursula von der Leyen continuă să aibă sprijinul majorității centrist-liberale, valul de critici venite din extremele politice arată că mandatul său devine tot mai contestat. Chiar dacă moțiunile nu vor duce la demitere, ele trimit un semnal puternic privind fragilizarea coeziunii politice europene.
O săptămână decisivă pentru Bruxelles
Perioada 6–12 octombrie 2025 se anunță crucială pentru lidera Comisiei Europene. Rezultatul votului de joi va arăta dacă majoritatea pro-europeană rămâne solidă sau dacă forțele populiste câștigă teren.
Indiferent de deznodământ, evenimentul confirmă faptul că Parlamentul European traversează o perioadă de polarizare accentuată, iar deciziile privind viitorul Uniunii vor fi din ce în ce mai dificile în contextul actualei fragmentări politice.
