Guvernul pregătește o reformă de amploare în administrația publică, ce ar putea duce la disponibilizarea a aproximativ 12.000 de funcționari. Surse politice susțin că primăriile și instituțiile locale vor fi puse în fața unei alegeri dificile: fie reduc personalul, fie aplică tăieri salariale.
Decizia provoacă deja tensiuni în interiorul coaliției de guvernare, iar sindicatele avertizează că măsura ar putea scoate oamenii în stradă. Reforma administrației, promisă în repetate rânduri de Cabinetul Bolojan și amânată până acum, ar urma să includă atât nivelul local, cât și cel central.
Planul prevede eliminarea a 8–10% din posturile existente în administrația locală, adică între 10.000 și 12.000 de funcționari. Guvernul ar urma să transmită primăriilor o cotă fixă de locuri de muncă ce trebuie reduse sau, alternativ, să le lase opțiunea de a micșora salariile angajaților.
Motivele restructurării: presiunea bugetară
Executivul este presat să reducă deficitul bugetar și să respecte normele europene privind disciplina fiscală. Din acest motiv, prima etapă a reformei vizează desființarea a 12.000 de posturi din sistemul public. Măsura va afecta atât personalul contractual, cât și funcționarii publici.
Surse guvernamentale susțin că această formulă a fost considerată cea mai „flexibilă”, întrucât decizia finală va fi lăsată la mâna autorităților locale.
Primarii decid: concedieri sau tăieri salariale
În teren, edilii vor fi cei care stabilesc modul de aplicare a reformei. Unii primari atrag atenția că reducerea salariilor ar putea provoca nemulțumiri masive și ar duce la plecarea angajaților calificați din administrație. Alții consideră că mai eficient ar fi să se renunțe la posturile considerate „redundante”.
Indiferent de variantă, specialiștii avertizează că impactul asupra funcționării instituțiilor publice va fi semnificativ.
