PNL a transmis luni, printr-un comunicat oficial, că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan nu va duce la disponibilizările masive vehiculate în spațiul public. Conform liberalilor, reducerea reală va însemna aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene – adică în jur de 13.000 de persoane – și nu 25% sau 45%, așa cum s-a speculat. În același timp, partidul subliniază că viitorul coaliției este strâns legat de capacitatea acesteia de a implementa reforme capabile să relanseze economia.
Situația reală din administrația locală
Potrivit explicațiilor oferite de PNL, plafonul maxim de posturi pentru autoritățile locale este raportat la populația calculată de Institutul Național de Statistică și ajunge la circa 180.000 de funcții. În practică, organigramele aprobate însumează aproximativ 158.500 de posturi, cu 23% mai puține decât plafonul maxim.
- Tragedie la Spitalul Universitar din București. Un medic rezident de 28 de ani a murit. Mesajul transmis de Alexandru Rogobete
- Răsturnare de situație în cazul lui Dominic Fritz
- Ceaiul care ajută la reglarea tiroidei și menținerea greutății. Eficiența depinde de ora la care îl bei — iată programul optim
Din acest total, doar 127.500 sunt efectiv ocupate, ceea ce înseamnă un grad de încadrare de 68%.
„O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar avea efect real, pentru că s-ar referi la posturi care nu există în organigrame sau nu sunt ocupate”, au transmis liberalii.
Care ar fi impactul măsurilor
Conform calculelor, pentru ca tăierile să se resimtă în structurile existente, plafonul ar trebui ajustat cu 40%.
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.100 de angajați”, precizează comunicatul PNL.
Partidul consideră că această soluție este una echilibrată și ar permite redirecționarea unor sume importante către investiții publice.
Cine ar putea fi vizat
PNL estimează că jumătate dintre primării nu vor fi afectate, având deja organigrame reduse. În restul cazurilor, restructurările ar putea varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de nivelul de încărcare al fiecărei administrații.
Liberalii mai spun că această reformă va introduce un sistem de comparație între autorități, obligând administrațiile locale să își ajusteze aparatul de lucru la dimensiunea și nevoile comunităților similare.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?”, transmit reprezentanții PNL.
Tensiuni în coaliție
Reforma administrației locale este inclusă în „pachetul 2” de măsuri prin care Guvernul Bolojan urmărește reducerea deficitului bugetar. Din cele șase proiecte de lege anunțate, cinci urmează să fie asumate în Parlament în această săptămână.
Totuși, actul normativ privind reorganizarea administrației locale a fost amânat după ședința tensionată a coaliției de duminică. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă până la 15 septembrie legea nu va fi adoptată, ia în calcul demisia.
În comunicatul transmis, PNL avertizează că stabilitatea coaliției depinde de aplicarea unor reforme concrete și eficiente: „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel….”
