Duminică, aliații Ucrainei s-au reunit într-o videoconferință a „Coaliției Voinței”, pentru a discuta scenariul unui acord de pace, fără ca acesta să fie condiționat de încetarea focului – variantă dorită de Donald Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin. Printre participanți s-a numărat și președintele României, Nicușor Dan.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care a refuzat constant orice compromis teritorial, afirmând că este constrâns și de prevederile Constituției Ucrainei, urmează să fie primit luni după-amiază de Donald Trump la Casa Albă. „Sunt recunoscător pentru invitație”, a transmis Zelenski, dar a avertizat sâmbătă seara că respingerea de către Moscova a unei încetări a focului ar „complica situația”.
Înaintea vizitei sale la Washington, liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei – Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au convocat duminică, la ora 16:00 (ora României), o reuniune online a „Coaliției Voinței”. Această platformă reunește state europene cheie, instituții ale UE, NATO și parteneri extra-europeni, precum Canada. La discuții a participat și șeful statului român, Nicușor Dan.
Surse diplomatice au precizat că temele principale vizează garanțiile de securitate pentru Kiev, ce ar putea face parte dintr-un viitor acord de pace. Donald Trump a sugerat că Ucraina ar putea beneficia de o formulă de apărare comparabilă cu articolul 5 NATO, dar în afara Alianței, aspect privit de Moscova drept o amenințare existențială. Premierul italian Giorgia Meloni a punctat că primul pas ar fi „definirea unei clauze de securitate colectivă care ar permite Ucrainei să obțină sprijinul tuturor partenerilor săi, inclusiv al Statelor Unite, gata să acționeze în cazul în care ar fi atacată din nou”.
După trei ani și jumătate de conflict, Rusia controlează circa 20% din teritoriul ucrainean – inclusiv aproape toată regiunea Lugansk și o parte semnificativă din Donețk, unde ofensiva s-a intensificat recent. În schimb, marile orașe din Zaporojie și Herson se află încă sub administrație ucraineană.
- Pericol ascuns în farfurie! Acest aliment rămâne ore întregi în stomac și poate fi nociv pentru sănătate
- Legea îți dă dreptul să devii proprietar prin posesie îndelungată: ce trebuie să știi dacă ai un teren fără acte
- Cât te costă să construiești o casă de 90 mp, parter, în 2025: Prețuri actualizate pentru materiale și manoperă
Decizia lui Donald Trump de a renunța la ideea unui simplu armistițiu este văzută de unii analiști ca un avantaj pentru Vladimir Putin, care preferă negocieri directe pentru un acord definitiv. Kievul și statele europene atrag însă atenția că aceasta ar fi doar o tactică prin care Moscova câștigă timp pentru a-și continua expansiunea. Pe propria platformă, Truth Social, Trump a explicat: „Este cel mai bun mod de a pune capăt războiului oribil dintre Rusia și Ucraina. Un simplu acord de încetare a focului (…) de multe ori nu funcționează”. Tot el a avertizat Rusia cu „consecințe foarte grave” dacă nu renunță la ostilități.
Trump a mai spus că ia în calcul un summit trilateral cu Putin și Zelenski, dacă „totul merge bine” la întrevederea cu președintele ucrainean. Acesta vine la jumătate de an după episodul tensionat în care Zelenski a fost pus într-o poziție stânjenitoare la Casa Albă, într-o scenă transmisă în direct și criticată de mulți dintre partenerii europeni.
Potrivit Financial Times, la întâlnirea din Alaska Vladimir Putin i-ar fi transmis lui Trump că ar fi dispus să relaxeze o parte din cererile teritoriale în schimbul recunoașterii integrale a controlului rusesc asupra regiunii Donbas (Donețk și Lugansk). Agenția Reuters, citând surse apropiate negocierilor, notează însă că Zelenski a respins ferm această condiție. Kremlinul ar fi cerut ca Ucraina să se retragă complet din Donețk, unde deține aproximativ 70% din teritoriu, în timp ce restul frontului să rămână înghețat. În ceea ce privește Lugansk, provincia este aproape în totalitate sub ocupație rusă.