Ion Iliescu, fostul președinte al României, a încetat din viață marți, 5 august, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, după aproape două luni petrecute în secția de terapie intensivă. Finalul său a venit după o perioadă dificilă, în care a fost menținut în viață cu ajutorul aparatelor, în pofida faptului că șansele medicale de redresare erau aproape nule.
Această situație dramatică readuce în discuție lipsa unui cadru legal clar și uman pentru pacienții aflați în stadii terminale în România, o problemă ignorată de autorități de prea mult timp.
Suferința din ultimele zile
Ion Iliescu a fost internat pe 9 iunie, iar în timpul investigațiilor i s-a confirmat un diagnostic sever: cancer pulmonar într-un stadiu avansat. Pe lângă această boală, fostul lider suferea și de alte afecțiuni grave. Evoluția stării sale a fost una descendentă, iar pe parcursul spitalizării au fost aplicate proceduri invazive, care au avut mai degrabă rolul de a prelungi viața, fără perspective reale de vindecare.
„România, la 35 de ani de la primele alegeri libere, nu are o lege pentru îngrijirea paliativă. Nu are o cultură medicală sau socială a limitării terapiilor invazive inutile. Nu are instrumente legale care să sprijine decizia de a lăsa un om să plece, liniștit, atunci când lupta s-a încheiat.”
— medic ATI
Starea sa s-a înrăutățit constant, iar moartea a survenit după 57 de zile de spitalizare continuă în ATI, la ora 15:55.
„A murit lent, într-un fel pe care nu-l doresc nimănui: traheostomizat, cu cancer, cu comorbidități multiple, ținut artificial în viață timp de săptămâni, într-o terapie intensivă, care, în cazul său, n-a făcut decât să prelungească agonia. Ion Iliescu a fost, în ultimele lui săptămâni, imaginea perfectă a ceea ce numim în ATI, pacient aflat deasupra oricărei resurse terapeutice. Adică cineva pentru care medicina activă nu mai aduce speranță, ci doar suferință. Și tocmai acolo, în acel punct, medicina trebuie să aibă umanitatea să se oprească.”
— Alexandru Rogobete, consilier al ministrului Sănătății (sursa: Hotnews)
Procedura medicală de traheostomie, deși necesară în anumite cazuri critice, a devenit în acest context o formă de susținere artificială a funcțiilor vitale într-o stare ireversibilă.
„Nimeni nu merită un asemenea sfârșit. Nimeni nu ar trebui să fie transformat într-un trup inert, legat de aparate, cu o traheostomă tăcută în gât, într-o cameră în care nu mai există speranță … doar tăcerea dintre monitoare.”
— Torje
Funeralii în cadru restrâns
Ceremonia de înmormântare este programată pentru joi, 7 august, și se va desfășura într-un cadru restrâns, rezervat doar familiei și celor apropiați. Totodată, ziua de 7 august a fost declarată oficial zi de doliu național, în semn de omagiu pentru fostul președinte, care a marcat decisiv primele decenii ale tranziției democratice din România.
