Mă aflu într-o relaţie ciudată, îţi povestesc, poate părerea ta mă ajută să înţeleg ce se petrece în jurul meu. Am 43 ani sunt divorţată şi sinceră să spun, sunt amanta unui bărbat mai în vârstă, căsătorit. Relaţia noastră, dacă se poate numi relaţie, durează de doi ani.
E drept că ne înţelegem bine, ne simţim bine împreună, am găsit în el acele calităţi pe care le căutam de multă vreme, un om cult cu gândire logică, un om pe care poţi baza, un om harnic care lucrează mult ca să ofere tot ce are nevoie familia lui, cinstit, că din prima întâlnire mi-a zis de soţie, care este cea mai importantă femeie din viaţă lui (am citat pe el) şi aici intervine ciudăţenia… sau ceea ce nu înţeleg eu.
El este foarte tandru cu mine, mi a spus că mă iubeşte, chiar simt câteodată că mă iubeşte, dacă două zile nu vorbim, văd pe el că şi el suferă, dar sunt derutată mai ales când îmi spune: ”din păcate te iubesc”. Eu sunt o fire mai sensibilă, exact opusul lui, aş dori să-l înţeleg . Ştiu că nu mai are rost să continuăm această relaţie chiar dacă îl iubesc, mai ales că a apărut în viaţa lui o fostă amantă care ştie că are o relaţie cu mine şi îl bombardează cu sms-uri cum că va povesti totul soţiei.
El vrea şi pe soţie, şi pe mine. Chiar dacă ameninţă fosta amantă, tot vine la mine. Că să fie şi mai frumoasă povestea, fosta mă insultă, mă face prostituată care stă cu el pentru bani, zilnic primeşte sms-uri de acest gen. Sunt derutată…
Draga mea,
Mi-ai spus ce simte el față de tine, dar nu și ce simți tu față de el. Dacă pentru el tu ești importantă, dacă te iubește cu sinceritate, chiar dacă ești ”pe locul doi”, înseamnă că, într-un fel, inima lui e deschisă față de tine. Rămâne numai să afli ce simți tu față de el, cât de importantă este această relație pentru tine. Situația te obligă la o iubire fără pretenții, fără așteptări, o iubire necondiționată.
Îl iubești tu atât de mult încât să accepți situația? – aceasta-i întrebarea. Dacă te simți în stare de așa ceva, atunci continuă. Dacă nu, atunci retrage-te. Dacă nu știi încă să răspunzi la aceste întrebări, ia-ți o pauză de gândire, e dreptul tău. Din fericire, în situația ta îți poți permite. Gândește-te că și soția lui este pusă în aceeași dilemă, pentru că nici ea nu îl poate determina să nu te mai iubească, și ei i-ar fi mult mai greu să ia distanță ca să se gândească ce vrea. Având în vedere că este un bărbat iubitor și sincer, ideal ar fi ca amândouă – atât tu cât și soția lui – să-l înțelegeți și să acceptați situația.
Cum însă așa ceva sună prea SF, probabil că una dintre voi va trebui să cedeze și, din păcate, aceea ești tu. Cât despre acea amantă insistentă, ea este cumva un semnal de alarmă că omul nu e chiar atât de sfânt dacă s-a încurcat cu cineva care se pretează la asemenea mizerii. Prin urmare, poate că ar fi mai înțelept pentru tine să te retragi din combinație pentru o vreme, până se liniștesc apele. În timpul ăsta, fă-ți o analiză profundă a așteptărilor pe care le ai de la o relație. Nu mai ești la vârsta la care te arunci cu capul înainte, nu te mai legi la cap fără să te doară. Vezi dacă chiar ești în relația pe care ți-o dorești sau mai ai de căutat. După cum cred că își dai seama, lumea nu se termină cu acest bărbat.
