Mii de agricultori români, în special cei din zonele rurale sărace, riscă să fie eliminați din sistemul de subvenționare odată cu schimbările anunțate de Guvernul Bolojan în programul de guvernare. O măsură controversată vizează modificarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea plăților directe prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), ceea ce va afecta direct peste 225.000 de fermieri.
Dublarea suprafeței minime eligibile: De la 1 la 2 hectare
Concret, Guvernul propune dublarea suprafeței minime eligibile pentru sprijinul pe suprafață, de la un hectar la două hectare, o modificare care îi scoate din schemă pe micii fermieri ce dețin terenuri mici, în special în regiunile defavorizate. Această tăiere a ajutoarelor de stat este inclusă în versiunea actualizată a Planului Național Strategic (PNS) 2023–2027, Executivul intenționând să crească suprafața minimă eligibilă pentru depunerea cererii unice de plată de la 1 ha la 2 ha, dar doar pentru sectorul vegetal. Măsura apare în contextul unei reforme fiscale și administrative mai ample, propuse de Cabinetul Bolojan.
„În cadrul campaniei 2025 au fost înregistrați în baza de date a APIA un număr de 225.968 de fermieri cu suprafețe mai mici de 2 hectare. Aceștia vor fi declarați eligibili la plata abia după finalizarea tuturor controalelor administrative și pe teren/monitorizare după caz”, au declarat pentru Economica.net reprezentanți ai APIA. Dacă măsura se aplică în forma propusă, fermierii care dețin sub 2 hectare nu vor mai primi sprijinul financiar acordat anterior din fonduri europene.
Cine sunt românii grav afectați și justificările Guvernului
Modificarea pragului minim de eligibilitate lovește direct în micii fermieri – adică tocmai în acei producători care susțineau o agricultură de subzistență. Potrivit datelor oficiale, fermele cu suprafețe cuprinse între 1 și 2 hectare reprezintă aproximativ 258.000 de beneficiari, gestionând împreună peste 372.000 de hectare. Această categorie include în special gospodării tradiționale, aflate în zone rurale izolate, unde activitatea agricolă este principala sursă de venit. Micii agricultori care reușeau până acum să mențină un echilibru fragil între costuri și venituri prin intermediul plăților APIA riscă acum să fie excluși din sistemul de sprijin.
Guvernul justifică schimbarea prin necesitatea simplificării administrative și a creșterii eficienței în alocarea fondurilor. Conform calculelor APIA, pentru acordarea unui sprijin direct de 100 de euro pe hectar, costurile administrative sunt de 1,50 euro, ceea ce este considerat sustenabil doar dacă suprafețele sunt suficient de mari.
„Exploatație cu suprafață de minim 1 ha – Referitor la limita fizică de suprafață de 1 hectar aplicabilă într-o considerabilă parte a exploatațiilor din sectorul vegetal, s-a avut în vedere principiul simplificării administrative a PAC, respectiv, evitarea poverii administrative în implementare fiind asigurată, conform calculului APIA, pentru acordarea unui sprijin direct în cuantum de 100 euro sunt necesare costuri de 1,50 euro. În plus, în categoria fermelor din sectorul vegetal la care se adresează limita de 1 ha se regăsește o mare parte din numărul fermelor mici, (total ferme cuprinse între 1-2 ha: 258.000 fermieri ce gestionează 372.105 ha) cu un rol social determinant pentru vitalitatea spațiului rural românesc”, arată PNS.
Oficialii din domeniu mai susțin că majorarea pragului minim va permite concentrarea fondurilor europene către ferme mai productive și mai bine organizate, care pot contribui mai eficient la obiectivele strategice ale Politicii Agricole Comune.
Reacții și implicații sociale pe termen lung
Reacțiile fermierilor nu au întârziat să apară. Pe rețelele sociale și în grupurile dedicate agriculturii, mii de agricultori își exprimă nemulțumirea și frustrarea față de direcția în care se îndreaptă sprijinul guvernamental.
Eliminarea a peste 225.000 de agricultori din sistemul de plăți directe nu este doar o problemă de cifre, ci una cu adânci implicații sociale. În multe localități mici, activitatea agricolă este singura sursă de trai. În absența subvențiilor, mulți fermieri ar putea fi forțați să abandoneze terenurile agricole, ceea ce ar duce la creșterea importurilor alimentare și la o dependență mai mare de piețele externe. Pe termen lung, efectele pot include depopularea satelor, dispariția unor practici agricole tradiționale și pierderea controlului asupra producției autohtone de alimente.
Ajutoarele care rămân valabile în 2025
Chiar dacă pragul de eligibilitate se modifică, fermierii care dețin minimum două hectare vor putea beneficia în continuare de plăți directe finanțate din bugetul Uniunii Europene și completate de statul român. Printre acestea se numără:
Plăți directe decuplate (PNS 2023–2027):
PD-01: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS)
PD-02: sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS)
PD-03: sprijin complementar pentru tinerii fermieri (CIS-YF)
Ecoscheme sector vegetal:
PD-04: practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil
PD-05: agricultură prietenoasă cu mediul în fermele mici
PD-06: înierbarea în plantații pomicole, viticole etc.
PD-28: menținerea zonelor neproductive și a elementelor de peisaj
CIS, sprijinul cuplat pentru venit – din fonduri ale FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă)
Intervenții în sectorul vegetal:
PD-09: sprijin cuplat pentru venit – soia;
PD-10: sprijin cuplat pentru venit – lucernă;
PD-11: sprijin cuplat pentru venit – leguminoase pentru industrializare, mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi;
PD-12: sprijin cuplat pentru venit – cânepă;
PD-13: sprijin cuplat pentru venit – orez;
PD-14: sprijin cuplat pentru venit – sămânță de cartof;
PD-15: sprijin cuplat pentru venit – hamei;
PD-16: sprijin cuplat pentru venit – sfecla de zahăr;
PD-17: legume cultivate în câmp destinate industrializării, în cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete;
PD-18: sprijin cuplat pentru venit – legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete);
PD-19: sprijin cuplat pentru venit – fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici);
PD-20: sprijin cuplat pentru venit – producere sămânță pentru plante furajere.
