Decizie controversată la Curtea Constituțională: Declarațiile de avere ale demnitarilor nu vor mai include bunurile și veniturile familiilor acestora. Salariile și pensiile uriașe ale judecătorilor CCR, în centrul atenției
Curtea Constituțională a României (CCR) a stârnit un val de critici după ce, pe data de 29 mai, a emis o decizie care elimină obligativitatea includerii veniturilor și averilor soților și copiilor minori ai demnitarilor în declarațiile de avere. Hotărârea a fost imediat contestată de mai multe formațiuni din opoziție și de reprezentanți ai societății civile, care avertizează că această schimbare legislativă ar putea deschide calea către lipsa de transparență și ascunderea conflictelor de interese.
Criticii acestei decizii susțin că modificarea regulilor de declarare a averilor va permite transferuri netransparente de bunuri între membrii familiei, fără posibilitatea unui control public eficient. În acest context, riscul de corupție și de evitare a responsabilității devine mai ridicat, afectând credibilitatea instituțiilor publice și consolidarea statului de drept.
Printre cei care se află acum în centrul atenției se numără chiar președintele Curții Constituționale, Marian Enache. Potrivit declarației sale de avere, Enache încasează lunar sume impresionante. El beneficiază de o pensie specială de 64.000 de lei, la care se adaugă salariul său de 40.000 de lei. În total, pentru anul 2023, Marian Enache a declarat un venit salarial anual de 473.298 lei și pensii în valoare de 679.800 lei, ceea ce aduce un total de aproximativ 1,22 milioane de lei anual. Pe lângă acestea, Enache mai primește o indemnizație de limită de vârstă de la Camera Deputaților, în valoare de 82.890 de lei, ceea ce ridică media lunară a veniturilor sale la peste 100.000 de lei.
Soția acestuia, care activează ca medic primar și profesor universitar, a încasat în 2023 aproximativ 320.000 de lei din salarii și drepturi de autor. În urma noii decizii a CCR, aceste venituri nu vor mai fi incluse în declarațiile oficiale, fapt ce ridică noi semne de întrebare privind transparența instituțională și posibilitatea de monitorizare a veniturilor familiei unui demnitar.
Această hotărâre este cu atât mai sensibilă cu cât Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, mulți dintre ei fiind necăsătoriți, ceea ce, spun criticii, ar putea explica în parte lipsa interesului față de impactul deciziei asupra familiilor politicienilor.
De-a lungul timpului, salariile și pensiile membrilor CCR au stârnit numeroase controverse, iar informațiile recente din declarațiile de avere ale acestora nu fac decât să amplifice dezbaterea privind echitatea în sistemul public.
- Robert Lupu, criminalul din Onești, a postat un mesaj tulburător cu câteva zile înainte să o ucidă pe Teodora Marcu
- Povestea tulburătoare din spatele crimei din Cosmopolis. Relația zbuciumată dintre Teodora Marcu și Robert Lupu
- Cazul crimei din Cosmopolis se complică: soțul victimei, acuzat de amenințări la adresa fiicei asasinului
Situația veniturilor anuale ale judecătorilor CCR – cifre impresionante, greu de comparat cu veniturile cetățenilor de rând:
Marian Enache: peste 1.220.000 lei/an, cu o pensie lunară de 64.000 lei
Mihaela Ciochină: aproximativ 600.000 lei/an, cu o pensie de 50.000 lei/lună
Cristian Deliorga: 825.000 lei/an, cu o pensie de 68.700 lei/lună
Bogdan Licu: 383.000 lei/an, pensie lunară de 32.000 lei
Iulia Scântei: 417.000 lei/an, cu pensie de 34.500 lei/lună
Gheorghe Stan: 350.000 lei/an, cu pensii de 30.000 lei/lună
Livia Stanciu: 1.800.000 lei/an, dintre care o parte reprezintă restanțe, pensie de 150.000 lei/lună
Varga Attila: 443.000 lei/an, cu o pensie lunară de 37.000 lei
În concluzie, decizia CCR din 29 mai, coroborată cu nivelul foarte ridicat al veniturilor membrilor săi, alimentează suspiciuni legate de motivațiile reale ale modificării legislației privind declarațiile de avere. Într-un context în care cetățenii obișnuiți resimt presiuni fiscale tot mai mari, astfel de decizii ridică întrebări legitime cu privire la direcția în care se îndreaptă transparența administrației publice din România.