Astăzi, 26 mai 2025, o zi istorică pentru România, președintele ales Nicușor Dan depune jurământul în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului, la ora 12:00, marcând astfel începutul oficial al mandatului său. Ceremonia va continua la Palatul Cotroceni cu evenimente militare și ceremonia de predare-primire a mandatului. Deși momentul este de o importanță majoră pentru democrația românească, se remarcă absența a două figuri cheie: fostul președinte Klaus Iohannis și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
La această ședință solemnă sunt invitați reprezentanți ai Executivului, foști șefi de stat, membri ai Casei Regale, reprezentanți ai instituțiilor publice și europarlamentari. Printre oficialii prezenți se numără Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv și Comisar european pentru drepturi sociale, precum și Iulia Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București.
Motivul absenței lui Ilie Bolojan
Absența președintelui interimar Ilie Bolojan de la ședința Parlamentului a fost clarificată de Mircea Abrudean, care a explicat, luni, la Antena 3 CNN, că protocolul impune prezența acestuia la Palatul Cotroceni pentru a-l primi pe noul președinte.
- Se introduc tarifele dinamice la electricitate. Intervalele în care vei plăti de trei ori mai puțin pentru curent
- Obiceiul zilei de 29 august: ce să ții în portofel de Tăierea Capului Sfântului Ioan ca să ai noroc și sănătate
- Ce pensie încasează o româncă după 21 de ani de muncă în Italia ca îngrijitoare
„Va fi o ceremonie militară de predare – primire a mandatului. Și atunci președintele trebuie să rămână la Cotroceni. Așa este protocolul, așa s-a procedat și în trecut”, a explicat Mircea Abrudean, subliniind că această decizie este dictată de normele protocolare stricte ale învestirii prezidențiale.
Absența lui Klaus Iohannis: o chestiune personală
Referitor la absența fostului președinte Klaus Iohannis de la ceremonie, Mircea Abrudean a precizat că participarea sau absența invitaților este o chestiune personală și nu necesită o justificare oficială.
„Prezența sau absența unor invitați, inclusiv a domnului președinte Klaus Iohannis, este o chestiune personală. Nu avem noi cum să ne pronunțăm asupra acestui aspect. Au primit invitațiile toți foștii șefi de stat și toată lumea care trebuie să fie astăzi aici, cu siguranță a fost invitată, dacă participă sau nu este o chestiune privată. Nu trebuie să motiveze absența de la un astfel de eveniment. Este un eveniment simbolic, solemn pentru democrația românească. E, cred, foarte bine ca toată lumea să fie prezentă”, a declarat președintele interimar al Senatului, subliniind natura simbolică și solemnă a evenimentului.
Etapele învestirii și prevederile Constituției
După depunerea jurământului în Parlament, la ora 13:30, va avea loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni. Ulterior, se va desfășura și ceremonia de predare-primire a mandatului, moment în care Ilie Bolojan, președintele interimar, își va încheia mandatul și va reveni la activitatea sa în Senat.
Conform Constituției României, candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituțională depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Mandatul Președintelui României este de 5 ani și începe de la data depunerii jurământului. Constituția limitează la cel mult două mandate exercitarea funcției de Președinte, acestea putând fi și succesive. Președintele în exercițiu își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou ales, asigurând astfel continuitatea instituțională.
Articolul Constituției definește clar rolul și responsabilitățile Președintelui României: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
Această zi marchează un moment esențial în consolidarea democrației românești, prin respectarea principiilor constituționale și a tradițiilor protocolare.
