Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, joi, contestațiile depuse de partidele AUR, POT și S.O.S. România cu privire la legea privind controlul utilizării spațiului aerian, precum și la cea referitoare la misiunile și operațiunile militare pe timp de pace desfășurate pe teritoriul României. CCR a stabilit că aceste acte normative respectă prevederile Constituției. Ca urmare, cele două legi urmează să fie transmise președintelui Ilie Bolojan pentru promulgare, iar aplicarea lor va începe odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
În luna februarie, Parlamentul a aprobat un proiect de lege care permite doborârea dronelor rusești ce pătrund ilegal în spațiul aerian al României. Anterior, această măsură nu putea fi implementată întrucât România nu se află în stare de război.
Totodată, legislativul a adoptat și un act normativ ce stabilește cadrul juridic pentru desfășurarea unor misiuni și operațiuni militare în timp de pace pe teritoriul României. Acest demers asigură condițiile necesare pentru ca forțele armate române și cele ale aliaților să poată efectua astfel de operațiuni, în conformitate cu regulamentele internaționale.
În urma adoptării acestor legi, partidele extremiste au lansat o serie de dezinformări și au depus contestații la Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au respins aceste sesizări, confirmând că textele legislative nu încalcă Legea fundamentală a țării.
Decizia Curții privind legea controlului utilizării spațiului aerian
Curtea a concluzionat că măsurile prevăzute de lege sunt în acord cu obligațiile asumate de România ca stat membru NATO. Participarea structurilor militare ale Alianței Nord-Atlantice sau ale statelor aliate la controlul spațiului aerian național este o practică uzuală și nu afectează suveranitatea țării.
Judecătorii au precizat că atribuțiile împărțite între forțele naționale și cele aliate nu contravin principiului suveranității, ci, dimpotrivă, contribuie la protecția spațiului aerian românesc, integrat în sistemul NATO de apărare aeriană și antirachetă.
- Pensionare anticipată în România: cu cât se diminuează pensia dacă ieși la pensie cu 1, 2 sau 5 ani înainte de termen
- Am crezut că fiica mea adoptivă mă duce la azil, dar destinația reală m-a lăsat fără cuvinte
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
De asemenea, legea nu prevede crearea unor structuri militare separate care să acționeze independent de forțele armate române sau de alianțele internaționale din care România face parte. Așa-numitul „transfer de autoritate”, menționat în textul legii, se referă strict la coordonarea misiunilor și nu presupune încadrarea forțelor străine în structurile Ministerului Apărării Naționale.
Decizia Curții privind legea misiunilor militare pe timp de pace
Curtea Constituțională a explicat că nu are atribuția de a evalua modul în care este redactată expunerea de motive a unui act legislativ, acest aspect fiind exclusiv de competența Parlamentului. În plus, transferul de autoritate reglementat de lege nu presupune cedarea suveranității, ci o coordonare a operațiunilor desfășurate de forțele militare aliate și române în cadrul unor misiuni de securitate.
De asemenea, Curtea a stabilit că această lege nu introduce prevederi care să permită organizarea unor structuri militare paralele sau paramilitare. Asigurarea resurselor necesare pentru implementarea măsurilor de apărare și securitate națională rămâne o prerogativă a statului român și este gestionată conform prevederilor legale în vigoare.
Transferul de autoritate nu echivalează cu numirea militarilor străini în funcții în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Astfel, drepturile și obligațiile cadrelor militare române sunt reglementate exclusiv prin legislația națională și nu vizează structurile militare ale statelor aliate care participă la misiuni pe teritoriul României.
Reacția Ministerului Apărării la dezinformările răspândite online
Ministerul Apărării Naționale a respins ferm zvonurile potrivit cărora românii ar urma să fie trimiși să lupte în Ucraina, că România ar intra sub dictatură militară sau că Armata Română și-ar pierde autonomia în favoarea NATO sau a Bruxelles-ului. MApN a atras atenția asupra încercărilor de manipulare promovate de anumite grupuri care urmăresc să creeze panică în rândul populației și să submineze stabilitatea națională.
