Călin Georgescu a contestat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) decizia Curții Constituționale a României (CCR). Avocata sa, Maria Vasii, a declarat că procesul se află în procedura de urgență și o decizie ar putea fi pronunțată până la sfârșitul lunii ianuarie. Călin Georgescu a atacat decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a anulat alegerile prezidențiale, direct la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Avocata acestuia, Maria Vasii, a declarat pentru Realitatea Plus că procesul se află în procedura de urgență, iar o decizie ar putea fi pronunțată până la sfârșitul lunii ianuarie. Ea a subliniat că nu se știe dacă va fi o decizie favorabilă sau nu. „Acest demers a fost început în 16 decembrie, am aplicat pe procedura de urgență, Curtea ne-a primit această examinare în procedura de urgență și, ca atare, ne-a informat că până la sfârșitul lunii ianuarie vom avea o decizie. Nu știm dacă va fi una favorabilă sau nu”, a indicat Maria Vasii.
Contestația lui Georgescu a fost depusă la CEDO pe 16 decembrie, iar echipa sa de avocați a însoțit cererea cu o listă detaliată de argumente. Printre acestea, nemulțumirile sociale generate de decizia CCR, care au fost transmise și judecătorilor CEDO, reprezentând o preocupare semnificativă pentru echipa de avocați a lui Georgescu. Dacă instanța europeană va da o decizie favorabilă, Executivul ar putea fi obligat să repete turul II al alegerilor, cu Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Totuși, există voci care susțin că CEDO nu va putea modifica decizia CCR din România. Cristian Preda, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a comentat pe rețelele sociale despre contestația lui Călin Georgescu, argumentând că dreptul invocat de Georgescu nu se aplică în acest caz. Profesorul Preda a explicat că dreptul la alegeri libere, reglementat în Protocolul nr. 1 la Convenția CEDO, se aplică exclusiv alegerilor legislative și nu celor prezidențiale. „Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor, susținând că i-a fost încălcat dreptul la alegeri libere”, a scris Cristian Preda.
- Ai teren sau casă fără acte actualizate? Ce trebuie să faci pentru a evita problemele legate de dreptul de proprietate
- Reguli noi pentru voucherele de vacanță în 2026. Cine pierde acest beneficiu
- Pensionarii mai recuperează indexările pierdute în 2025 și 2026? Ce s-ar putea întâmpla cu pensiile de la 1 ianuarie 2027
El a subliniat că, potrivit jurisprudenței CEDO, acest drept este aplicabil doar în cazul alegerilor prezidențiale care implică prerogative legislative extinse, ceea ce nu este cazul în România, având în vedere că președintele nu poate iniția legi și că dreptul său de veto este limitat la respingerea unei prime versiuni a legii. Astfel, în pofida cererii depuse de Călin Georgescu la CEDO, există îndoieli semnificative cu privire la șansele acestei contestații de a avea un succes.
Totuși, decizia instanței europene ar putea reprezenta o lovitură majoră pentru politica românească, iar un eventual rezultat favorabil ar putea avea consecințe importante asupra întregului proces electoral din România.
