În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, de la 4:00 la 3:00. Deși această practică este bine-cunoscută și utilizată în multe țări, discuțiile recente la nivelul Uniunii Europene ridică întrebări cu privire la viitorul său.
Ora de iarnă se schimbă și anul acesta, în România
La nivel european, schimbarea orei a devenit un subiect intens dezbătut în ultimii ani. Deși inițial a fost introdusă pentru a economisi energie în perioadele de război, beneficiile actuale ale acestei măsuri par să fie din ce în ce mai neglijabile. Studii recente sugerează că modificarea ceasurilor de două ori pe an are efecte negative asupra sănătății oamenilor și productivității. Persoanele cu tratamente medicale stricte sunt printre cele mai afectate, deoarece le este perturbat programul de administrare a medicamentelor.
Chiar dacă Parlamentul European a votat pentru eliminarea acestei practici în urma unui sondaj în care majoritatea cetățenilor s-au pronunțat pentru renunțare, statele membre nu au ajuns încă la un acord asupra orei care ar trebui păstrată permanent – cea de vară sau cea de iarnă. Potrivit Realitatea, Siegfried Mureșan, europarlamentar român, a explicat că decizia finală rămâne în mâinile guvernelor statelor membre, iar discuțiile ar putea fi reluate la nivel european în cazul unui consens.
De-a lungul timpului, multiple analize au arătat că impactul economic al schimbării orei este limitat, întrucât economiile de energie sunt minime, în comparație cu disconfortul creat populației. Ba mai mult, adaptarea la noul program poate afecta ritmul circadian al oamenilor, deoarece provoacă tulburări de somn și reduce capacitatea de concentrare.
Conform sursei citate, medicul bulgar Veselin Gherev recomandă pacienților să își ajusteze programul de administrare a medicamentelor treptat, cu câteva minute pe zi, pentru a evita astfel de probleme.
De ce unele țări au renunțat la schimbarea orei
- Propunere importantă: Femeile ar putea ieși la pensie cu 3 ani și jumătate mai devreme – iată condițiile
- MApN face precizări oficiale despre începerea încorporărilor
- Falko, calul campion mort în Bistrița-Năsăud: Dezvăluiri surprinzătoare despre recumpărarea sa de către afaceristul slovac și mărturia fostei proprietare
Din punct de vedere al productivității, studiile arată că schimbarea orei poate provoca scăderea performanței la locul de muncă și creșterea stresului, în special în primele zile după ajustarea ceasurilor. Totodată, mulți oameni experimentează un sentiment de disconfort psihologic, din cauza reducerii timpului de expunere la lumină naturală în timpul zilei.
În România, schimbarea orei a fost introdusă pentru prima dată în 1932 și a fost folosită cu intermitențe de-a lungul decadelor.
În prezent, țara noastră se aliniază la practica europeană de a modifica ora de două ori pe an, în ultima duminică din martie și în ultima duminică din octombrie.
Deși majoritatea țărilor din Europa încă aplică această practică, câteva state au decis să renunțe complet la schimbarea orei. Rusia, Belarus, Turcia și Islanda sunt printre națiunile care au făcut deja acest pas, întrucât consideră că impactul negativ asupra sănătății și productivității depășește beneficiile energetice. De asemenea, țări precum India, Japonia, Filipine și Vietnam nu au implementat niciodată un astfel de sistem.
Rămâne de văzut dacă România și celelalte țări membre ale Uniunii Europene vor urma exemplul statelor care au renunțat la schimbarea orei. Totul depinde de evoluția discuțiilor la nivel european și de consensul guvernelor cu privire la ora standard care va fi adoptată pe termen lung – ora de vară sau cea de iarnă. Până atunci, românii vor trebui să se pregătească pentru o nouă ajustare a ceasurilor în octombrie 2024.
