Alimentarea cu apă a populaţiei este asigurată cu restricţii de către operatorii de apă, respectiv în anumite intervale orare, pentru 421 de localităţi, din care șapte oraşe (Dorohoi, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani, Hârlău şi parţial municipiul Iaşi), informează Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR).
Cele mai afectate sunt judeţele Botoşani – 120 localităţi, Iaşi – 90 localităţi, Vrancea – 37 localităţi, Neamţ – 24 localităţi, Gorj – 38 localităţi, Bacău – 18 localităţi, Galaţi – 17 localităţi, Bihor -15 localităţi, Dolj 7 localităţi, Mehedinţi – nouă localităţi, Vaslui – 10 localităţi, Olt – opt localităţi, Argeş şi Giurgiu – șase localităţi, Suceava şi Dâmboviţa – cinci localităţi, Hunedoara – trei localităţi.
În prezent, 271 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate (fântâni secate amplasate pe domeniul public al statului), respectiv localităţi din judeţele Botoşani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Galaţi, Olt şi Gorj.
Cele mai afectate sunt judeţele: Botoşani – 152 localităţi din care parţial şi Municipiul Dorohoi, Vaslui – 61 localităţi, Bacău – 15 localităţi, Neamţ – 12 localităţi, Suceava – 10 localităţi, Iaşi – șapte localităţi, Galaţi – cinci localităţi.
„Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populaţie privind utilizarea raţională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populaţiei”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, planuri de restricţii în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu.
„Fiecare dintre noi poate adopta soluţii individuale de economisire a apei. Este bine să apelăm, acolo unde avem această posibilitate, la alternative de stocare şi recirculare a apei în activităţile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar şi în sectorul industrial sau agricol”, se mai precizează în comunicat.
Anunțul Apelor Române
Administraţia Naţională „Apele Române” monitorizează permanent exploatarea resurselor de apă/satisfacerea cerinţelor de apă, precum şi modul de aplicare a prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 78,59% (în scădere faţă de săptămâna trecută când era de 79,77%).
„Menţinem însă un volum de cca 3,409 miliarde mc (faţă de 3,46 miliarde mc cât era la începutul lunii). Chiar dacă rezervele de apă sunt în scădere, asigurăm necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat”, se precizează în comunicat.
Următoarele sectoare de râuri (53 faţă de 57 cât erau săptămâna trecută) se situează sub debitele medii ale lunii: șase sectoare pe râurile Interioare, respectiv pe râul Jiu (judeţul Gorj) şi pe râul Buzău (judeţ Buzău, inclusiv Acumularea Siriu), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele industrie şi populaţie; pe Braţele Dunării, Braţul Borcea – Sectorul Chiciu – Vadu Oii, sectoare aferente a 10 localităţi riverane (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa), Braţul Măcin – sectoare aferente a nouă localităţi riverane, se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură.
De asemenea, 12 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râurile Barcău şi Bistra (judeţul Bihor), pe râul Olt (judeţ Harghita), râul Ialomiţa (judeţele Ialomiţa şi Brăila) se află in treapta 1 de restricţii pentru folosinţele Irigaţii; 2 sectoare pe râurile interioare, respectiv pârâul Belinul Mare şi pârâul Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta 2 de restricţii pentru folosinţa Piscicultură; 25 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), râul Călmăţui (judeţele Brăila şi Buzău), pârâurile Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Ojdula, Turia, Mărtineni, Borviz, Zăbala, Mărcuşa, Fundul Piriului, Vadasz, canalul Morii (judeţul Covasna), se află in treapta 3 de restricţii pentru folosinţele irigaţii şi piscicultură.
Totodată, reprezentanţii ANAR fac referire la Acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi acumularea Mănjeşti din judeţul Vaslui, care se află în treapta 3 de restricţii pentru folosinţele populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură.
Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 34 de secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ: Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa – 10 secţiuni (staţia hidrometrică Câmpina, staţia hidrometrică Prahova, staţia hidrometrică Buşteni – râul Prahova, staţia hidrometrică Moroeni, staţia hidrometrică Siliştea Snagovului, staţia hidrometrică Târgovişte, staţia hidrometrică Slobozia, staţia hidrometrică Coşereni – râul Ialomiţa, staţia hidrometrică Tesla – râul Doftana, staţia hidrometrică Cioranii de Jos – râul Cricovul Sărat); Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad – 9 secţiuni (staţia hidrometrică Ungheni – râul Prut, staţia hidrometrică Teuci, staţia hidrometrică Vaslui, staţia hidrometrică Bârlad – râul Bârlad, staţia hidrometrică Ştefăneşti – râul Başeu, staţia hidrometrică Todireni – râul Jijia, staţia hidrometrică Holboca – râul Vaslui, staţia hidrometrică Şipote – râul Miletin, staţia hidrometrică Podu Iloaiei – râul Bahlui); Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea – trei secţiuni (staţia hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet, staţia hidrometrică Căpăţâneni pe râul Argeş, staţia hidrometrică Poenari – râul Sabar).
În aceeaşi situaţie se află Spaţiul hidrografic Crişuri – trei secţiuni (staţia hidrometrică Nuşfalău, staţia hidrometrică Marca – râul Barcău, staţia hidrometrică Chiriş – râul Bistra); Spaţiul hidrografic Olt – trei secţiuni (staţia hidrometrică Cornet, staţia hidrometrică Hoghiz, staţia hidrometrică Feldioara – râul Olt); Spaţiul hidrografic Siret – două secţiuni (staţia hidrometrică Brodina – râul Suceava, staţia hidrometrică Cremenea – râul Uz); Spaţiul hidrografic Banat – o secţiune (staţia hidrometrică Sadova – râul Timiş); Spaţiul hidrografic Jiu – o secţiune (staţia hidrometrică Rovinari – râul Jiu); Spaţiul hidrografic Mureş – o secţiune (staţia hidrometrică Petreştii de Jos – râul Hăşdate) şi Spaţiul hidrografic Someş-Tisa – o secţiune (staţia hidrometrică Baia Sprie – râul Săsar).
Potrivit ANAR, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) este de 3.000 mc/s urmând să ajungă în data de 12 august la valoarea de 2.800 mc/s, fiind sub media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).
