În cursul zilei de joi, 15 mai 2025, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat două decrete importante, care vizează atât modificări legislative esențiale pentru sistemul de sănătate publică, cât și o decizie administrativă în sistemul de justiție.
Primul decret semnat de șeful statului are în vedere promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 258/03.06.2019). Acest act normativ oferă autorităților locale un cadru mai clar și mai larg pentru a putea sprijini, din bugetele proprii, activitățile curente și dezvoltarea infrastructurii din unitățile medicale aflate în subordine. Potrivit textului de lege, administrațiile publice locale vor avea posibilitatea de a finanța diverse cheltuieli operaționale, de personal și de investiții, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Printre acestea se numără: reparațiile capitale, achizițiile de echipamente medicale, lucrările de consolidare, extindere sau modernizare ale spitalelor, precum și suplimentarea alocațiilor de hrană – toate acestea, evident, în limita creditelor bugetare aprobate.
De asemenea, legea prevede și posibilitatea ca unitățile administrativ-teritoriale sau subdiviziunile teritoriale ale sectoarelor municipiului București, chiar dacă nu administrează un spital în mod direct ca ordonatori de credite, să poată contribui la finanțarea unităților sanitare publice, indiferent de subordonarea acestora.
Al doilea decret semnat în aceeași zi de Ilie Bolojan vizează eliberarea din funcția de judecător a doamnei Lăzău Mihaela, care activa la Judecătoria Sânnicolau Mare. Decizia a fost luată în urma neprezentării nejustificate a acesteia la expertiza de specialitate, fapt ce contravine normelor de conduită și responsabilitate profesională din sistemul judiciar.
Într-o declarație oferită recent postului Antena 1, președintele interimar Ilie Bolojan a abordat și subiectul delicat al absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a subliniat că viitorul Guvern al României, indiferent de culoarea politică, va trebui să se confrunte cu o serie de constrângeri majore impuse de angajamentele luate în fața Comisiei Europene.
„Guvernul viitor, indiferent care va fi el, are niște constrângeri majore de care nu va putea fugi, indiferent ce se va spune în aceste zile. Una din constrângerile pe care le avem este relația cu Comisia Europeană, ceea ce înseamnă pe de-o parte accesarea fondurilor din PNRR și a doua constrângere legată de Comisie este legată de consolidarea fiscală de deficit. Avem o întârziere mare în absorbția de fonduri europene care se finalizează anul viitor, acest exercițiu din PNRR, și pentru a nu pierde acești bani, e nevoie de urgentarea absorbției”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a mai explicat că există două componente esențiale ale întârzierii: una legată de capacitatea administrativă (licitații, contestații, birocrație distribuită între autorități), și o alta ținând de responsabilitatea guvernului și a coaliției aflate la putere, respectiv necesitatea implementării reformelor angajate.
- Tabel complet pentru femei și bărbați. Ce pensie vei primi, în funcție de luna și anul nașterii și de stagiul complet de cotizare
- Previziuni financiare în funcție de data nașterii: Ce venituri poți atrage?
- Noi controverse în ancheta accidentului aviatic din 2021 soldat cu moartea miliardarului Dan Petrescu. Raportul final, pus sub semnul întrebării în Italia
„Dacă nu faci anumite reforme, nu-ți iei tranșele de bani. Noi le-am întârziat. E adevărat că unele dintre ele nu sună bine, pentru că sunt lucruri care într-un context preelectoral nu vrea să le pună în practică niciun guvern. Reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor generale, alte elemente care țin de consolidarea fiscală – deci niște finanțe mai sănătoase, mai multe încasări la buget sau mai puține cheltuieli. Asta înseamnă de fapt consolidarea fiscală într-o formă sau alta”, a adăugat șeful statului.
În final, Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă cu privire la consecințele grave ale ratării acestor fonduri europene pentru stabilitatea economică și pentru dezvoltarea țării:
„Guvernul va fi forțat în termenul cel mai scurt să ia aceste măsuri pentru a pune în practică aceste considerente birocratice pe care România și le-a asumat. Nu ne-a forțat nimeni, ca să ne înțelegem. Nu dăm vina pe Comisia Europeană. E responsabilitatea noastră, pentru că de absorbția acestor bani va depinde pe de-o parte ratingul nostru – deci, fără bani europeni, riscul să fim degradați este foarte mare – și al doilea lucru, investițiile în țara asta. O bună parte, jumătate din investiții sunt finanțate din bani europeni. Dacă nu ne luăm bani europeni, nu mai putem susține aceste investiții, ceea ce înseamnă condiții mai proaste de dezvoltare”, a subliniat președintele interimar.
Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie.
