Uniunea Europeană ia măsuri discrete pentru a restricționa accesul Ungariei la informații confidențiale, pe fondul unor suspiciuni persistente privind posibile scurgeri de date către Rusia. În paralel, liderii europeni au început să se reunească în formate restrânse, evitând discuțiile sensibile în plen.
Suspiciuni vechi, relansate de noi informații
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a readus în atenție acuzațiile potrivit cărora guvernul condus de Viktor Orbán ar transmite informații către Moscova.
Aceste suspiciuni au fost alimentate de o investigație publicată de The Washington Post, care susține că ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, ar fi informat partea rusă în timpul reuniunilor europene.
Potrivit relatărilor, acesta ar fi comunicat cu omologul său rus, Serghei Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale.
Reuniuni restrânse și acces limitat la informații
Ca reacție, oficialii europeni au început să evite schimbul de informații sensibile în prezența delegației ungare. În locul reuniunilor complete, au apărut tot mai frecvent formate restrânse de cooperare, precum:
- Grupul de la Weimar (Franța, Germania, Polonia)
- NB8 (statele nordice și baltice)
- JEF (Forța Expediționară Comună)
Un oficial european a explicat că aceste formate sunt preferate pentru a limita riscul scurgerilor de informații.
Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că astfel de măsuri informale existau încă din 2023–2024, când anumite discuții sensibile aveau loc fără participarea Ungariei.
Reacția Budapestei: „Fake news”
Autoritățile de la Budapesta resping ferm acuzațiile. Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”, susținând că acestea fac parte dintr-o campanie politică.
La rândul său, Péter Szijjártó a acuzat presa internațională că promovează „teorii ale conspirației”.
UE evită un răspuns oficial
În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană nu a oferit, deocamdată, un răspuns oficial. Motivul principal îl reprezintă apropierea alegerilor din Ungaria, programate pentru luna aprilie, și riscul ca orice reacție să fie exploatată politic de guvernul lui Viktor Orbán.
Mai mulți diplomați europeni au subliniat că măsurile neoficiale – precum limitarea accesului la informații – ar putea continua sau chiar fi extinse după scrutin.
Impact asupra încrederii în UE
Situația ridică semne serioase de întrebare privind încrederea și cooperarea în interiorul Uniunii Europene.
Un diplomat european a descris contextul drept „deplorabil”, subliniind că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar afecta grav integritatea blocului comunitar.
În același timp, liderul opoziției ungare, Péter Magyar, a mers mai departe, calificând presupusele acțiuni drept „trădare” la adresa Europei.
Tensiuni amplificate de poziția față de Ucraina
Contextul este tensionat și de poziția Ungariei față de sprijinul pentru Ucraina. Recent, Viktor Orbán a blocat un pachet financiar major destinat Kievului, ceea ce a generat reacții dure din partea altor lideri europeni.
Concluzie
Deși nu există încă o poziție oficială a Uniunii Europene, măsurile informale adoptate indică o scădere a încrederii în Ungaria la nivel european.
Evoluția situației va depinde în mare măsură de rezultatul alegerilor din Ungaria și de eventuale clarificări privind acuzațiile de scurgere de informații.
