Tradiții de Înălțarea Domnului, pe 29 mai: Ce se dă de pomană și ce alimente nu trebuie să lipsească

La 40 de zile de la Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, creștinii prăznuiesc Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștine. În anul 2025, această sărbătoare este celebrată pe data de 29 mai, o zi marcată cu o cruce roșie în calendarul creștin ortodox. Credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică și să dea de pomană pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice, respectând o serie de tradiții străvechi. Iată ce se dă de pomană de Înălțarea Domnului, pe 29 mai, și care sunt alimentele esențiale.

Semnificația și importanța sărbătorii
La data de 29 mai 2025, creștinii de pretutindeni sărbătoresc Înălțarea Domnului, zi trecută în calendarul creștin ortodox cu o cruce roșie, simbolizând importanța deosebită a evenimentului. Pe parcursul zilei în care se prăznuiește Înălțarea Domnului, credincioșii merg la biserică, acolo unde se face pomenirea persoanelor trecute la cele veșnice. Această zi este dedicată amintirii celor dragi care nu mai sunt printre noi și rugăciunilor pentru odihna sufletelor lor.

Ce se dă de pomană de Înălțarea Domnului
Tradiția populară, păstrată cu sfințenie de-a lungul generațiilor, spune că nu trebuie să lipsească pâinea caldă din pachetele date de pomană pe 29 mai 2025. În unele zone ale României, această pâine, denumită azimă, este o pâine nedospită bine, având o semnificație ritualică. Alături de această pâine proaspăt scoasă din cuptor, credincioșii oferă și băuturi, cum ar fi ceaiul sau, în unele regiuni, laptele dulce, potrivit click.ro.

Pachetele cu ofrande sunt date de pomană în dimineața zilei de 29 mai 2025, după participarea la Sfânta Liturghie. Aceste pachete date de pomană de Înălțarea Domnului trebuie să mai conțină, conform obiceiului, și alte alimente și obiecte specifice:

Ouă roșii, rămase de la Paște, simbolizând Învierea.
Brânză și ceapă verde, produse specifice sezonului.
Plăcinte, adesea cu brânză sau fructe, pregătite special pentru această ocazie.
Fructe de sezon, proaspete și coapte.
Colaci, împletiți, simbol al jertfei și continuității.
Lumânări aprinse, care simbolizează lumina credinței și călătoria sufletelor.
Tradiții, obiceiuri și superstiții legate de Înălțarea Domnului
Pe lângă pomenile date pentru cei adormiți, credincioșii respectă nenumărate tradiții, obiceiuri și superstiții pe parcursul acestei zile, în speranța de a atrage în viața lor noroc, prosperitate financiară, liniște sufletească și protecție divină.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela ca oamenii să-și pună flori de nuc la brâu sau în păr, crezând că astfel vor atrage norocul de partea lor și vor fi protejați de necazuri.
În zonele rurale ale României, există tradiția ca credincioșii să atingă animalele cu leuștean pentru ca acestea să fie protejate de boli, dar și pentru a se îngrășa sănătos, asigurând astfel bunăstarea gospodăriei.
Începând cu data de 29 mai 2025, credincioșii folosesc expresia „Hristos s-a Înălțat!”, răspunzându-se cu „Adevărat s-a Înălțat!”. Această formulă de salut specifică se păstrează până la sărbătoarea Rusaliilor, adică la 50 de zile după Paște.
Sărbătoarea Înălțării Domnului vine și cu anumite interdicții, menite să asigure respectarea și solemnitatea zilei.

De Înălțarea Domnului nu trebuie să dăm bani cu împrumut, deoarece se spune că altfel vom pierde bani pe tot parcursul anului, atrăgând ghinion financiar.
De asemenea, în ziua în care este prăznuită Înălțarea Domnului, credincioșii nu cos, nu spală, nu mătură și nu fac alte activități în gospodărie sau în jurul acesteia, fiind o zi dedicată exclusiv credinței, rugăciunii și reflecției spirituale.
Respectarea acestor tradiții subliniază importanța profundă a sărbătorii Înălțării Domnului în spiritualitatea și cultura românească, marcând un moment de comuniune cu divinitatea și cu amintirea celor dragi.